Anual, Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO) publica peste o mie de noi standarde ISO. Dintre standardele ISO, cele mai cunoscute sunt cele ale seriei 9000 – managementul calitatii si 14000 – managementul de mediu. Gama de standarde ISO este foarte mare, vizand domenii si problematici variate si, mai nou, iau amploare certificarile privind sanatatea si securitatea in munca, securitatea informatiei sau siguranta alimentului. Ca urmare a dezvoltarii economice globale, organizatiile au fost supuse unei multitudini de riscuri provenite atat din mediul extern, cat si din cel intern, aşa ca a aparut necesitatea dezvoltarii unor “criterii de referinta generale” pentru a se putea pune in practica sisteme de management performant in domeniul calitatii produselor/serviciilor, mediului sau sanatatii si securitatii ocupationale. In prezent, standardele de referinta pentru sistemele de management mai sus mentionate sunt: - ISO 9001 – pentru calitate
- ISO 14001 – pentru mediu
- OHSAS 18001 – pentru sanatate si securitate ocupationala (OHSAS – Occupational Health and Safety Assessement Health).
Adoptarea unui management integrat bazat pe toate cele trei sisteme ar fi solutia optima pentru o organizatie pentru a putea preveni si acoperi cat mai bine tipurile de riscuri cu care se confrunta. Organizatiile ale caror domenii de activitate nu implica riscuri mari in ceea ce priveste sanatatea si securitatea angajatilor ar putea gasi insa soluţia optima prin adoptarea unui sistem integrat de management calitate-mediu. In conditiile actuale ale economiei de piata, calitatea trebuie considerata cheia strategica a competitivitatii produselor si serviciilor pe piata concurentiala. Produsele si serviciile oferite trebuie sa indeplineasca simultan doua conditii de baza: sa fie utile si rentabile. Pentru ca joaca un rol esential in performanţele organizaţiei moderne, calitatea trebuie să reprezinte preocuparea principală în cadrul managementului datorita implicatiilor economice si sociale care sunt de mare profunzime. Implementarea unui sistem de management al calitatii in conformitate cu ISO 9001 faciliteaza tinerea sub control a proceselor organizatiei, generand incredere in capacitatea acestora de a oferi in mod constant produse/servicii conforme specificatiilor. Prin acest sistem organizatia se raporteaza la clientii sai, urmarind satisfacerea cerintelor acestora referitoare la calitate. Problemele globale actuale legate de poluarea mediului au dus la inasprirea legislatiei de mediu, si implicit la cresterea interesului organizatiilor pentru performanta de mediu deoarece inainte de a putea vorbi de sistem de management de mediu, de performanta de mediu trebuie sa fie asigurata respectarea legislaţiei de mediu. Respectarea legislatiei de mediu urmata de implementarea si mentinerea unui sistem de management de mediu eficace inseamna de fapt tinerea sub control a impactului propriilor activitati asupra mediului inconjurator. Scopul declarat al adoptarii standardului de mediu 14001 este acela de a sustine protectia mediului si de a preveni poluarea, in concordanta cu necesitatile si realitatile economice. Exista multe asemanari intre standardele de calitate si de mediu, dar si deosebiri esentiale. Asemanarile intre 9001 si 14001 constau in faptul ca ambele standarde specifica cerintele pentru certificarea sistemului de calitate respectiv de mediu, si sunt structurate pe acelaşi schelet: cerinte legate de politica de sistem si de obiective, documentatia de sistem, responsabilitatile managementului, alocarea de resurse (financiare, umane, de timp, infrastructura si mediul de lucru), comunicare, planificare, implementare si functionare, verificare si imbunatatire. La nivel de principii cele doua standarde se aseamana datorita unor principii comune: Leadership, angajamentul personalului, abordarea pe baza de proces, imbunatatire, luarea de decizii pe baza de dovezi, managementul relatiilor. Deosebirea esentiala intre cele doua standarde consta in faptul ca: 9001 vizeaza satisfacerea cerintelor clientului (cel care cumpara, beneficiaza de produs/serviciu) iar 14001 vizeaza satisfacerea partilor interesate (“indivizi sau grupuri, interesate sau afectate de performanta de mediu a organizatiei” conform ISO 14050); in cazul lui 9001 este vizat produsul/serviciul – “rezultatul dorit” al activitatilor de productie desfasurate in mod controlat, iar in cazul lui 14001 sunt vizate “rezultatele nedorite” ale activitatilor (deseuri, ape uzate, emisii in aer, zgomot, radiatii etc). Standardul OHSAS 18001 este aproape identic cu ISO 14001 si adopta aceeasi metodologie si structura generala, fiind insa indreptat catre sanatatea angajatilor, de aceea implementarea unui astfel de sistem intr-o organizatie deja certificata ISO 14001 va fi foarte usoara. Acest standard prezinta cerintele unui sistem de management care permite organizatiilor sa-si poata controla riscurile legate de sanatatea si securitatea muncii (minimalizarea riscului pentru angajati si alte persoane) si sa-si poata imbunatati performanta manageriala. Toate cele trei standarde promoveaza principiul imbunatatirii. De fapt, principiul imbunatatirii continue a fost preluat din menagementul calitatii, principiu bazat pe ciclul PDCA (Plan – Do – Check – Act) al lui Demming, unul din promotorii managementului calitatii. Prin aplicarea acestui principiu se obtine inlaturarea cauzelor care provoaca efecte negative asupra calitatii produselor/serviciilor, respectiv asupra mediului sau securitatii angajatilor; astfel se inlatura reaparitia lor si se previne apariţia unora noi. Sistem integrat de management nu inseamna numai calitate-mediu-OHSAS; alaturi de cele 3 sisteme de management consacrate pot fi integrate cu succes si altele, si anume: eficienta energetica, responsabilitatea sociala, securitatea informatiei sau siguranta alimentului. |