Laringita acută este o afectiune caracterizată printr-o inflamatie acută a mucoasei laringiene. Majoritatea cazurilor de laringită sunt declansate de agenti patogeni banali si sunt temporare, prezentând de cele mai multe ori o evolutie spontană spre vindecare. Persistenta laringitei, însă, poate sugera existenta unei alte afectiuni medicale. Laringita acută are ca simptome disfonia (răguseala), slăbirea vocii sau pierderea temporară a vocii, senzatii de furnicături la nivelul gâtului, usturime în gât, senzatie de uscăciune a gâtului, tuse seacă sau dificultate în respiratie. Majoritatea cazurilor de laringită durează mai putin de două săptămâni si sunt cauzate, în principal, de o afectiune acută intercurentă (de cele mai multe ori o afectiune virală). În alte situatii, mai putin frecvente, laringita poate avea cauze mai grave. Laringita cronica reprezintă inflamatia difuză, superficială, nespecifică a mucoasei laringelui, cu evolutie îndelungată; de cele mai multe ori aceasta este o manifestare locală a unei inflamatii cronice a căilor respiratorii, cuprinzând atât cavitătile rinofaringiene, cât si conductul laringo-traheo-bronsic.