1) POLISTIRENUL (PS): rezulta din polimerizarea monomerului stiren. In general, polistirenul se fabrica in mai multe tipuri: – Polistiren de uz general: se prelucreaza bine prin injectie sau extrudere. – Polistirenul rezistent la soc - PAS (romana) sau HIPS (engleza): este polistiren modificat cu un elastomer (uzual se foloseste cauciucul butadienic) in scopul obtinerii unei mai bune rezistente la soc. Datorita continutului in elastomer, acest tip de polistiren este in general opac. – Polistiren rezistent la caldura: se obtine prin polimerizarea α-metilstirenului sau din copolimerizarea stirenului cu alti polimeri, ca de exemplu acrilonitril. – Polistiren pentru expandare: polistiren care contine un agent de expandare. Produsele celulare rezultate dupa operatiunea de expandare se remarca prin greutate specifica mica si conductivitate termica scazuta avand aplicatie directa in termoizolare. – Polistiren ranforsat - mono sau copolimeri ai stirenului ranforsati cu fibra de sticla sau alti agenti de ranforsare. 2) COPOLIMER STIREN-BUTADIENA (S/B) Se remarca prin urmatoarele proprietati: flexibilitate, rezistenta la abraziune, elasticitate. Poate fi prelucrat prin injectie si extrudere. 3) COPOLIMER STIREN-ACRILONITRIL (SAN) Fata de polistirenul homopolimer, prezinta o rezistenta mecanica foarte buna, rigiditate si rezistenta chimica mai mare, ceea ce permite o aplicatie buna in domeniul ingineriei (aparate electrotehnice, telefonie, suporti capace).