Ultrasonografia oftalmică este una dintre cele mai utile metode de diagnostic pentru evaluarea structurilor intraoculare şi orbitare, în special în prezenţa mediilor oculare opace. Fig.1 Ecografie oculara Ecografia sau ultrasonografia este o tehnică ce foloseşte unde acustice cu înaltă frecvenţă pentru a crea imaginea ţesuturilor. Undele generate de o sondă de ultrasunete străbat ţesuturile oculare şi orbitare. Când aceste unde întâlnesc ţesuturi cu diferite densităţi şi reflectivităţi, undele sunt deflectate şi refractate, iar altele sunt reflectate înapoi spre sonda care le detectează, fiind vizualizate ca înălţimi (A-scan) sau intensitate (B-scan) a imaginii rezultate. Deci ecografia produce o imagine în care contrastul reflectă diferenţele de reflectivitate a ţesuturilor. În oftalmologie există 2 moduri de vizualizare: - Modul A-scan - folosit pentru biometria oculară;
- Modul B-scan: folosit pentru informaţii arhitecturale, imagini de secţiune ale globului ocular şi orbitei.
Ambele tipuri de vizualizare ecografică sunt complementare. Examinare Sonda de ultrasunete este plasată delicat la nivelul pleoapelor sau sclerei, după aplicarea unui gel (metilceluloza). Globul ocular şi orbita sunt scanate prin înclinarea şi deplasarea sistematică a sondei pentru a obţine imagini ale tuturor ariilor de interes. Interpretarea B-scan se bazează pe 3 concepte: - în timp real;
- scala de gri-uri;
- analiza tridimensională.
|