Denisiparea este acea operatie executata asupra unui foraj pentru a elimina nisipul. Practic, prin denisipare se obtine o decantare a particulelor aflate în suspensie, de cele mai multe ori acestea fiind nisip mai mult sau mai putin fin.

În realitate, se întâmpla ca la baza forajului se aduna atât de mult nisip încât acesta va ajunge la suprafata în apa de la robinet. Cum este posibil acest lucru? Nisipul se ridica si va ajunge sa obtureze fantele filtrului. Apoi, prin intermediul pompei va fi scos la suprafata.

Frecventa de denisipare

O denisipare se face atunci când este necesara. Oportunitatea denisiparilor este dictata doar de conditiile specifice concrete ale fiecarui foraj în parte. Exista însa o parere unanim acceptata, respectiv aceea ca denisiparea este strâns legata de calitatea lucrarilor de executie a forajului. Cu alte cuvinte, daca s-a lucrat corect, denisiparea se va face mai târziu. Sau niciodata.

Asadar, este foarte greu de spus, chiar aproape imposibil. Daca va asteptati sa primiti un raspuns exact sunteti departe de adevar. Cu siguranta însa ca denisiparea, momentul acesteia, depinde de foarte multi factori. Cum speram ca se va întelege din acest text.

Momentul concret al denisiparii unui foraj

Momentul în care denisiparea a devenit o necesitate este acela când obtineti apa cu nisip. Când pompa nu mai scoate apa din foraj, nu mai scoate suficienta sau este vizibil scazut randamentul forajului. Se întâmpla ca la cele mai multe puturi acest moment sa apara mai repede si daca regimul de exploatare este inadecvat. De felul în care se scoate apa din respectivul foraj.

Denisiparea, momentul în care a devenit vizibila necesitatea ei, poate sa apara la un an de la punerea în functiune a forajului. Poate sa apara dupa cinci ani sau deloc. Asa cum am spus, în functie si de calitatea lucrarilor initiale, dar s-ar putea sa nu fie nevoie niciodata de asa ceva.

Efectele denisiparii

Primul efect este acela al cresterii randamentului. Adica apa se scoate din foraj mult mai usor, mai curata si la fel (sau foarte aproape la fel) ca atunci când s-a dat în exploatare respectivul foraj. Logic, daca forajul nu mai da destula apa, dupa denisipare veti avea apa!

Prin faptul ca se foloseste întreaga suprafata a filtrului, vom constata ca nu mai avem pierderi sau acestea sunt mult reduse. Caci jos, la baza forajului, apa va fi captata dintr-o suprafata mai mare, ceea ce înseamna o crestere a eficientei. Desigur, forajul nu va fi niciodata mai bun decât cât a fost la darea în functiune. Nu are cum, filtrele sunt tot aceleasi...

Preturi

Din nou, o chestiune dificil de cuantificat. Cât costa o denisipare, valoric vorbind este greu de estimat. Preturile sunt foarte diferite de la foraj la foraj. Sunt multe elemente de care depind acest costuri. Redam mai jos factorii care influenteaza pretul denisiparii.

• adâncimea de foraj;
• pozitionarea filtrelor, canittatea si tipul de pietris filtrant;
• diametrul tubulaturii;
• nivelul static al apei din foraj;
• tipul de pompa folosit si caracteristicile acesteia;
• istoricul forajului, respectiv daca si când s-au mai facut denisipari, etc...

Din cele de mai sus se deduce de ce o denisipare poate costa o suma pentru un foraj si cu totul alta valoare la altul. Chiar daca cele doua foraje sunt asemanatoare si în locatii apropiate. Costurile sunt diferite, cu atât mai mult cu cât este vorba de 50 de metri adâncime forata sau 200 de metri, de exemplu.

De asemenea, continuând cu exemplificarea, diametrul tubulaturii de 125 mm cu debitul de 4 mc pe ora ne ofera un pret. Cu totul altul decât un foraj cu teava de 200 mm si debit de 15 mc...

Metoda de denisipare, durata acesteia

Cea mai uzuala metoda este denisiparea cu ajutorul unei pompe de aer. Printre cei care efectueaza foraje se spune ca e cu ajutorul pompei mamut. Concret, se introduce aer la baza forajului. Acesta, ridicându-se, va antrena si particulele (de nisip) din suspensie sau de la baza putului forat. Astfel, se va realiza si decolmatarea filtrului.

Durata efectiva a denisiparii n-ar trebui sa depaseasca o zi. În cele mai multe cazuri. Dar, în functie de adâncime, grad de colmatare, diametrul tubulaturii si alte elemente, unele neprevazute, denisiparea s-ar putea întinde si pe duata a 2-3 zile.

Precautii la denisipare

În functie de experienta echipei de foraje care va executa lucrarea, de câte puturi au forat, câte si ce fel de probleme au avut de rezolvat pâna atunci, se poate întâmpla ca denisiparea sa produca efecte violente. Respectiv sa se sparga tubulatura.

Un alt efect ar fi acela al unei denisipari insuficiente, legate de teama exagerata de a introduce aerul comprimat. Altfel spus, de frica spargerii tubulaturii, daca nu se cunosc toate datele de foraj, denisiparea poate sa nu aiba efecte suficient de vizibile.