Dintele prezinta in interiorul canalelor radacinilor un tesut vascular si nervos (pulpa dentara), care asigura aportul de substante nutritive. Atunci cand are loc inflamarea sau infectarea acestui tesut, este necesara indepartarea lui. Tratamentul de canal consta in eliminarea pulpei dentare sau popular spus a nervului, din canalele radacinilor, urmat de obturarea (umplerea) acestora cu materiale speciale, care asigura sigilarea si impiedica infectia. Initial, acest tratament este realizat pentru a indeparta durerea si a vindeca sau a preveni infectia. Scopul final este mentinerea functionalitatii dintelui. Corectitudinea unui tratament endodontic depinde doi factori: - Curatarea eficienta a canalului
- Sigilarea canalului pe toata lungimea
Cu ajutorul instrumentarului modern se realizeaza o largire mai corecta a canalului si o curatare net superioara, iar cu noile materiale de sigilare se obtine o obturatie de canal perfect etansa. Lungimea canalului este acum masurata electronic, folosind aparatura speciala (apex locator), astfel ca medicul stie exact pana unde ajunge obturatia de canal. Izolarea mai eficienta a dintelui folosind folie din latex numita diga asigura pe termen lung un prognostic mult mai bun, pentru ca nu se produce contaminarea intraoperatorie cu saliva. Cateva din indicatiile tratamentelor de canal sunt: - Carii severe care au evoluat mult in timp, ducand la infectarea si necrozarea nervului cu efecte negative asupra tesutului osos din jurul dintelui, care se pot manifesta prin abcese;
- Carii profunde tratate, care totusi determina sensibilitatea dintelui la cald si la rece;
- Fracturi accidentale ale dintilor care duc la deschiderea camerei pulpare cu afectarea nervului.
Cel mai frecvent, dintii cu carii semnificative sau infectii pot fi salvati prin tratamente endodontice (de canal, asupra radacinii) urmate de refacerea dintelui prin obturatii sau coroane, extractia fiind ultima solutie la care ar trebui sa apelam. |