Testamentul – un act juridic personalizat de dobandire mostenire

Notiune de ”mostenire” defineste in principal transmiterea unui patrimoniu morits causa  in virtutea ocrotirii si intretinerii relatiilor sociale bivalente: in sens patrimonial si afectiv. Consederam insa ca un mod de dobandire mostenire de o pregnanta semnificatie afectiva este mostenirea testamentara.

Acest mod de dobandire mostenire opereaza in baza unui act juridic unilateral, personal si revocabil. In consecinta, vorbim despre un mod de dobandire mostenire valabil numai in situatia in care se exprima vointa unei singure persoane prin acelasi act, nu vorbim despre un mod de dobandire mostenire valabil in situatia in care o alta persoana incheie un testament in considerarea altei persoane, insa, vorbim despre un mod de dobandire mostenire valabil chiar daca s-a revenit prin anulare ori modificare asupra unor dispozitii testamentare, intrucat dinamica vointei unei persoane este un fenomen social previzibil si desigur, intemeiat, indiferent de gradul de subiectivitate care a influentat decizia de modificare.

Un mod inedit de dobandire mostenire este reprezentat de existenta si operativitatea testamentelor privilegiate, legea permitand ca in anumite situatii sa se deroge de la regulile generale si totusi, un testament sa fie valabil iar operatiunea de dobandire mostenire sa nu fie deloc afectata.

Sunt testamente privilegiate si moduri de dobandire mostenire valabile cele redactate in conditii de: razboaie, epidemii, testamente maritime si fluviale etc.

In abordarea oricarui mod de dobandire mostenire, recomandam a se apela la serviciile juridice ale unui avocat specializat (avocat testament), raporturile juridice cantarind greu si avand dificile repercursiuni atat din punct de vedere patrimonial, cat si in ceea ce priveste statutul socio-juridic.

Legea romana a incercat o abordare a oricarui mod de dobandire mostenire prin prisma caracterului social al dreptului.

Aceasta se poate observa cu usurinta prin consacarea a doua articole in Codul Civil, ambele referitoare la amintirile de familie:

Art. 1141. Bunurile care constituie amintiri de familie:

(1)  Constituie amintiri de familie bunurile ce au apartinut membrilor familiei si stau marturie istoriei acesteia;

(2)  Sunt incluse in aceasta categorie bunuri precum corespondenta purtata de membrii familiei, arhivele familiale, decoratiile, armele de colectie, portretele de familie, documentele, precum si orice alte bunuri cu semnificatie morala deosebita;

(3)  bunurile care constituie amintiri de familie de la cel care le detine pe ndrept, dar nu le pentru respectiva familie.

Art. 1142. Regimul juridic al amintirilor de familie

(1)  Mostenitorii pot iesi din indiviziune cu privire la bunurile care constituie amintiri de familie numai prin partaj voluntar;

(2)  In cazul in care nu se realizeaza partajul voluntar,bunurile care constituie amintiri de familie ramand in indiviziune;

(3)  Pe durata indiviziunii, prin acordul mostenitorilor sau, in lipsa acestuia, prin hotararea instantei, amintirile de familie sunt depozitate in interesul familiei la unul ori mai multi dintre mostenitori sau in locul convenit de ei.

(4)  Mostenitorul desemnat ca depozitar poate revendica poate instraina, imprumuta sau da in locatiune fara acordul unanim al coindivizarilor.