Originile avocaturii din Romania sunt strans legate de infiintarea si organizarea Baroului de Ilfov. Barou infiintat in momentul cand profesia de avocat intra in legalitate, si anume la 30 septembrie 1831, prin dispozitia Marelui Logofat al Dreptatii, Iordache Golescu, care anunta ca se infiinteaza primul barou al tarii.

Inrucat la acea data districtul Ilfov era unitate administrativa a Principatului Tarii Romanesti, primul barou al tarii a preluat denumirea de Baroul de Ilfov cu resedinta in Bucuresti.

O etapa importanta in organizarea profesiei a inceput odata cu adoptarea in 1832 a documentelor numite Regulamentele Organice ale Munteniei si Moldovei.

Denumiti la inceput advocati sau vechili, avocatii erau licentiati ai scolilor de Drept de la Paris, Viena sau din Germania.

In 1843 a aparut o reglementare cu privire la aptitudinile de care trebuiau sa dea dovada avocatii in exercitarea profesiei, iar in 1847 au fost instituite o serie de norme cu privire la functionarea profesiei de avocat.

Marea reforma a avocaturii a avut loc in 1864 in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, atunci a fost adoptata prima lege pentru constituirea corpului de avocati, Legea nr.170 din 04.11.1864, in baza careia la nivel de judet s-au infiintat mai multe Barouri (Corp de avocati): Exemplu - Baroul Arges, Baroul Iasi, Baroul Braila, Baroul Cluj, Baroul Buzau, Baroul Constanta, etc).

Baroul de Ilfov este unul dintre cele mai vechi barouri din Romania fiind recunoscut pe plan international inca din anul 1891, datorita faptului ca membrii Baroului de Ilfov, la insistentele marelui profesor de drept si avocat Constantin C. Dissescu, au inscris o premiera in istoria avocaturii, admitand inscrierea in profesie a unei femei Sarmiza Bilcescu.

Conform scrierilor vremii, ea a fost si prima femeie din lume licentiata si doctor in Drept (Sorbona, Paris, 1890).

Faptul a fost salutat de Louis Franck, cunoscut sustinator al drepturilor femeilor din Belgia, care spunea ca prin aceasta decizie luata, Consiliul de Disciplina al Baroului de Ilfov avea "onoarea de a fi introdus o mare inovatie in existenta Baroului".

In decursul timpului Baroul de Ilfov a avut la conducerea sa Decani -profesionisti excelenti si avocati distinsi - somitati ale vremurilor de atunci, cum ar fi:

- Constantin C. Dissescu, profesor, senator, magistrat, fost ministru al justitiei si Decan al Facultatii juridice din Bucuresti, promotor, din 1891, al inscrierii femeilor in profesia de avocat. Conducatorul publicatiei "Dreptul", aparuta la Bucuresti la 6 decembrie 1871, a intervenit pentru adoptarea Legii de organizare a avocaturii din 1907 si a ramas in istorie ca redactor al Constitutiei Romaniei Mari din 1923;

- Demetru I. Dobrescu, primul presedinte al Uniunii Avocatilor din Romania. A reorganizat profesia de avocat si a fost unul dintre cei mai solicitati aparatori. A fost primul primar al Capitalei (1929-1934) care a avut ideea construirii metroului;

- D.G. DANIELOPOL, profesor de drept roman si Decan al Facultatii juridice din Bucuresti. Conducatorul publicatiei "Gazeta Avocatilor", aparuta la Bucuresti la 6 decembrie 1871, a intervenit pentru adoptarea Legii de organizare a avocaturii din 1907;

- Radu D. Rosetti, avocat de mare valoare si distins publicist;

- Mihail Antonescu, profesor, magistrat si consilier la Curtea de Casatie, reluandu-si profesia de avocat a fost ales consecutiv de trei ori decan al Baroului de Ilfov. In aceste perioade s-au infiintat asistenta juridica si conferintele de stagiu, punandu-se bazele Bibliotecii avocatilor. Deputat in Districtul Ilfov a propus proiectul de Lege asupra Corpului de avocati care trece prin Corpurile Legiuitoare si devine Lege in 1907.

Potrivit "Albumului Corpului de avocati din Romania" aparut in 1911, in decursul timpului Baroul de Ilfov i-a avut ca membri pe cei mai buni avocati care au profesat in perioada interbelica. Straluciti oratori la bara, multi din ei s-au afirmat si in alte domenii precum politica, cultura sau diplomatia, si anume:

D.G. Danielopol, Constantin C. Dissescu, Mihail Antonescu, Demetru I. Dobrescu, Istrate N. Micescu, Mircea I. Manolescu, Vasile Lascar, Mihail Kogalniceanu, Take Ionescu, Dimitrie Alexandresco, Barbu Stefanescu Delavrancea, Titu Maiorescu, Nicolae Densusianu, Radu D. Rosetti, Petre Pandrea, Nicolae Titulescu, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Steinhardt, Matei B. Cantacuzino, Toma Stelian, Vasile Missir, Nicolae Baciu, Radu Portocala, Iorgu Ivan, Ion Vinea sau Ionel Teodoreanu sunt numai cateva dintre numele sonore ale vremii.

Prin Legea pentru unificarea corpului de avocati din 1923, s-au constituit obligatoriu barouri pe judete. Organul tutelar al barourilor era Uniunea Barourilor din România.

Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, regim care urmarea lichidarea clasei politice si a intelectualitatii tarii, prin Legea nr.3 din 17.01.1948 s-au desfiintat barourile, si in locul lor s-au infiintat Colegiile de Avocati pe judete, cu sediul in capitalele de judet. Astfel ca Baroul de Ilfov s-a desfiintat si a luat fiinta Colegiul de Avocati al judetului Ilfov.

Potrivit dispozitiilor Decretului 281/1954 republicat, Colegiile de avocati au fost inlocuite de Birouri colective de asistenta juridica, catalogate ca organizatii cu personalitate juridica constituite pe judete, al caror sediu se afla in localitatile de resedinta a Tribunalelor regionale.

Colegiul de Avocati al Municipiului Bucuresti, functiona in cadrul Biroului Colectiv de Asistenta Juridica al Sectorului Agricol Ilfov.

In aceasta perioada, intreaga activitate avocatiala, sub stricta tutela a Ministrului de justitie, s-a concentrat pe adancirea pregatirii profesionale impunandu-se decuplarea avocatului de client si introducerea muncii in colectiv pentru transformarea avocatului in simplu functionar public.

Organul tutelar al Birourilor colective de asistenta juridica era Ministerul Justitiei, care organiza, controla si indruma activitatea avocatilor din Republica Populara Romania.

Prin Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 se aduc modificari esentiale in organizarea si exercitarea avocaturii in Romania. Profesia de avocet este reasezata pe piedestalul sau firesc si redevine o profesie libera, avocatul supunandu-se numai legii si constiintei sale. Inlaturarea tutelei Ministerului Justitiei si crearea Uniunii Avocatilor din Romania, descatuseaza profesia si apar primele legaturi profesionale cu alte uniuni si barouri din lume.

Insa in 1990 nu se revine la vechea denumire de "Baroul de Ilfov", in temeiul Decretului-lege nr.90/1990, ci se mentine forma de exercitare a profesiei in colectiv pana in 1995, cand in baza Legii nr. 51 se reorganizeaza si modul de exercitare al profesiei in cabinete individuale drept pentru care se adopta un nou statut al profesiei.

Potrivit dispozitiilor Art.48 din Legea 51\07.06.1995, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat: "Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti… .", ca urmare Sectorului Agricol Ilfov nefiind catalogat ca si judet nu s-a constituit ca un Corp de avocati - Barou - la nivel de judet.

Datorita acestui fapt, in anul 1995, pentru prima data in istoria avocaturii romane apare titulatura de "Baroul Bucuresti" cu sediul in municipiul Bucuresti, barou in care s-au inscris majoritatea avocatilor din municipiul Bucuresti si din Sectorul Agricol Ilfov.

In conformitate cu dispozitiile Legii 24 din 12 aprilie1996, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost inlocuita cu Judetul Ilfov, iar in urma aplicarii Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 Sectorul Agricol Ilfov a fost trecut in categoria judetelor, drept urmare, reinfiintarea Baroului de Ilfov apare ca o necesitate, deoarece la nivel de judet se infiinteaza o serie de organe si institutii de stat specifice orcarui alt judet:

Prefectura Ilfov, Consiliul Judetean Ilfov, Inspectoratul Judetean de Politie, Tribunalul Ilfov, Judecatoriile Buftea si Cornetul precum si Parchetele de pe langa ele, Garda Nationala de Mediu- Comisariatul jud. Ilfov, Directia de Sanatate Publica, Autoritate pentru Straini, Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc.

Potrivit tuturor considerentelor enuntate, in temeiul dispozitilor art. 9 din Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, modificata si completata, prin Legea 255/2004;

In virtutea dreptului la libera asociere, cu respectarea prevederilor art. 9, art. 40 alin. 1, a dreptului la munca art. 41 alin. 1 si a libertatii economice art. 45 din CONSTITUTIA ROMANIEI, republicata

S-A REINFIINTAT IN ANUL 2004 PRIN EFECTUL LEGII

BAROUL ILFOV

organizatie profesionala - succesor si continuator de fapt si de drept al BAROULUI de ILFOV, care a fost desfiintat, de regimul comunist instaurat la putere dupa 1945, prin Legea nr.3/ 17.01.1948.

Actualul BAROU ILFOV este organizat si functioneaza in baza Legii nr.51/1995. Este persoana juridica cu buget si patrimoniu propriu, fiind membru de drept a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania potrivit art.9 alin.2, art. 48 alin.1 si art. 57 alin.1 si 4 din Lege "Baroul de avocati se constituie si functioneaza numai in cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi si statutului profesiei".

Baroul Ilfov isi are sediul social in or. Buftea, str. Frumoasa, nr.21, jud. Ilfov si sediul secundar/punct de lucru in Bucuresti, str. Nicolae Iorga, nr.31, sector 1.

Dupa anul 2004 s-a impus atat reorganizarea organului central transformat in Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, cat si transmiterea unor sarcini de la Uniune, la fiecare barou cu privire la organizarea examenului de definitivare si in special cu cel de admitere in profesie, sarcini fata de care Baroul Ilfov a dat dovada de buna organizare si seriozitate, achitandu-se cu demnitate.