Se afla langa Arenele Romane de pe dealul Filaret, fiind adiacenta Parcului Regele Carol I. Denumirea de Barbatescu Nou a capatat-o ca urmare a desprinderii acesteia din parohia bisericii Barbatescu Vechi, situata in Calea Rahovei.

Pe locul actualului edificiu, cu totul nou, a existat anterior, o biserica mica, fara turla, acoperita cu sindrila, denumita Barbatescu-Nou, cu hramul Schimbarea la Fata, zidita la 1796, (dupa Ionnescu-Gion). 

Primul ctitor a fost Radu Balasache, Pavel si Stanca Udrea. Este reparata in 1810si 1818. Intr-o catagrafie din 15 ianuarie 1810 se arata ca fusese prefacuta de curand, poate dupa cutremurul din 1802. Amenintand a fi ruinata, biserica a fost legata cu fier si rezugravita in 1897, arhitect fiind George Sterian.

Biserica de astazi a fost ridicata intre 1906-1910, cu ocazia Expozitiei Nationale Jubiliare prilejuita de implinirea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, avand ca model biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iasi, ctitorita de Domnul Stefan cel Mare si Sfant, tot la 40 de ani de domnie.

Lacasul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budesti si a fost pictat interior de pictorul Costin Petrescu, intre anii 1908-1910. Spalarea picturii s-a tacut in 1926, cand a fost poleita si tampla si apoi in 1949. In 1919 i s-a adaugat cafasul. Tampla din lemn sculptat cu desene florale, are icoane pictate tot de Costin Petrescu, in 1907.

Intre 1992-1995, prin grija preotului paroh Ion Turcu, s-au efectuat reparatii capitale. A fost repictata in fresca la interior si pe o parte din firidele exterioare, de catre pictorii prof. Dimitrie Banica, Gh. Bondoc si FI. Paraschivescu, fiind resfintita la 14 februarie 1993.

Este o constructie pe plan triconc, cu ziduri groase de pana la 1,5 m, cu dimensiuni generale de 22.65 pe 10.60 metri, de tip biserica moldoveneasca, dupa proportiile elansate si ornamentatie. Intrarea se face printr-un portal simplu din piatra, profilat, terminat in arc frant, ce aduce aminte de portalurile moldovenesti de influenta gotica. O firida asezata deasupra acestuia, poarta pisania ce precizeaza istoria cea noua a lacasului. Nu are pridvor.

Pronaosul supralargit este acoperit cu o calota sferica turtita si este despartit de naos printr-un perete cu trei arcade inguste rezemate pe doua coloane groase de zidarie, pictate. Doua coloane subtiri sustin cafasul pentru cor.

Peste naos este ridicata o turla octogonala sprijinita pe arce moldovenesti. Pictura reinnoita, are culorile predominante rosu, albastru, verde si mult auriu in redarea chipurilor sfintilor si a zonelor pictate cu ornamente. Ferestrele inguste au la interior vitralii cu icoane de sfinti.

Fatadele sunt impartite in doua registre aproape egale, diferentiate prin natura materialului de parament. Registrul inferior este placat cu piatra naturala asezata "opus incertum". Pe inaltimea acestui registru se afla catre nord, sud si est, contraforturi ce sustin arcele interioare ale naosului si calota altarului.

Registrul superior este placat cu caramida rosie aparenta, avand de jur imprejur, trei randuri de firide: unul la baza, cu dimensiuni mai mari, (re)pictate cu chipuri de sfinti si profeti si doua randuri de ocnite mai mici, purtand si ele picturi, acum sterse. Siruri de butoni si discuri de ceramica smaltuita, divers colorate, alterneaza cu randurile de firide si ocnite.

Turla de peste naos este si ea placata cu caramida, avand doua randuri de ocnite, cu un fond alb, nepictate si 3 randuri de butoni smaltuiti. Are un acoperis piramidal, invelit cu tigla, ca si intreaga invelitoare plata a lacasului.

Biserica este mult retrasa de la strada, avand organizat, in fata, un cimitir, infiintat in 1991. In partea stanga a curtii, spre strada, se afla casa parohiala, iar in apropiere de biserica a fost ridicata o clopotnita.

O cruce mare, din piatra datata 1677, a lui Antonie Ruset, avand ornamente si inscriptii chirilice, sculptata de Radu zugravul, din vremea domnitorului Antonie din Popesti, a fost adusa aici in 1906 si amplasata in dreptul fatadei de sud a bisericii, acum inconjurata de arbori batrani.