În partea de jos a oraÅŸului BucureÅŸti, pe malul drept al râului DâmboviÅ£a, începând de la Podul Vechi, astăzi ,,Podul Timpuri Noi”, ÅŸi până la ieÅŸirea din oraÅŸ a acestui râu se întindea odinioară mahalaua ,,Cărămidarii de Jos”, astăzi cartierul ,,Tineretului”.

Dintre plopii înalÅ£i care o străjuiesc, la capătul dinspre VăcăreÅŸti al Căii Piscului, se înalţă, zveltă, biserica numită ,,Cărămidarii de Jos”.

Ctitorii, Carol al II-lea, Regina Elena, Principele Mihai, ca ÅŸi Generalul Eraclie Nicoleanu, Epitropul Vasile Marinescu ÅŸi preotul Gheorghe Păunescu aveau să fie pictaÅ£i în pronaos.

         In anii 1922-930, pornind de la zidurile vechi (1711 si 1856), după planurile arhitecÅ£ilor Ion D. Trajanescu, Duiliu Marcu ÅŸi ing. Aurel BeleÅŸ, se ridică mai trainic noua construcÅ£ie. Pe zidurile, acum aduse la grosimea iniÅ£ială în intregime, se pune acoperiÅŸ de Å£iglă roÅŸie ÅŸi se înalţă cele două turle din cărămidă ÅŸi beton. În interior, tâmpla ÅŸi stranele sunt meÅŸteÅŸugite de sculptorul Ion Babic, iar pictura în frescă a fost executată între anii 1929 – 1930, de pictorul Dimitrie Belizarie (autorul, printre altele, a picturii murale din Catedrala Patriarhală ÅŸi din nefericita Biserică Sf. Vineri Herasca, dărâmată samavolnic în 1987).