Este o biserică situată în centrul BucureÅŸtiului, reprezentativă pentru arhitectura brâncovenească ÅŸi pentru bunele proporÅ£ii ale volumelor.IniÅ£ial, pe acest loc, a fost ridicată la începutul secolului al XVII-lea, o mică biserică din lemn, de către Neagu postelnic, fiul lui Mihaiu din TârgÅŸor. Ea a fost târnosită în aceeaÅŸi zi a anului următor începerii ei, primind numele "Dintr-o zi". Într-o altă versiune, bisericuÅ£a a fost ridicată într-o singură zi, conform unui rămăşag pus de Neagu. Terenul ÅŸi bisericuÅ£a din lemn au ajuns apoi zestrea Maricăi, descendentă a primului ctitor, ulterior Doamna Marica, devenită soÅ£ia lui Constantin Brâncoveanu ÅŸi Doamnă a Ţării RomâneÅŸti. În 1702, aceasta găsind bisericuÅ£a prea veche ÅŸi prea mică, o reface din zid, ispravnic fiind Enache Văcărescu vel aga, aÅŸa cum scrie în pisania din 1702. În cursul veacului al XVIII-lea, biserica a fost a breslei barbierilor. La începutul secolului al XIX-lea, a fost lăcaÅŸ de închinăciune domnesc până în anul 1830, fiind aÅŸezată în spatele reÅŸedinÅ£ei de pe Podul MogoÅŸoaiei (Calea Victoriei), în care au locuit Caragea Vodă ÅŸi Grigore Ghica. Din casele domneÅŸti se ajungea direct în biserică printr-un coridor suspendat peste actuala stradă Academiei, până în cafasul bisericii. Între 1911-1947 a servit ca loc de închinăciune Comunităţii Ortodoxe Albaneze din BucureÅŸti. În 1825 un incendiu distruge acoperiÅŸul bisericii, după care se reface partea superioară ÅŸi pridvorul ÅŸi se retuÅŸază pictura degradată. ReparaÅ£iile se fac cu ajutorul lui Grigore Ghica, prin marele stolnic Stanciu, punându-se actuala pisanie în piatră, la 1 septembrie 1827, aflată deasupra portalului sculptat de la intrare în pronaos.În 1909 biserica era din nou în ruină; a fost reparată în 1915 când s-a restaurat pictura, apoi în 1958. În 1997-1998 a fost văruită ÅŸi împrejmuită cu gard de fier. Din anul 2005, în timpul preotului paroh Vasile Ioana, s-au efectuat ample lucrări de reparaÅ£ii ÅŸi consolidare după proiectul arh. Niels Auner. A fost refăcut turnul clopotniţă în stilul iniÅ£ial, brâncovenesc Este o biserică situată în centrul BucureÅŸtiului, reprezentativă pentru arhitectura brâncovenească ÅŸi pentru bunele proporÅ£ii ale volumelor.IniÅ£ial, pe acest loc, a fost ridicată la începutul secolului al XVII-lea, o mică biserică din lemn, de către Neagu postelnic, fiul lui Mihaiu din TârgÅŸor. Ea a fost târnosită în aceeaÅŸi zi a anului următor începerii ei, primind numele "Dintr-o zi". Într-o altă versiune, bisericuÅ£a a fost ridicată într-o singură zi, conform unui rămăşag pus de Neagu. Terenul ÅŸi bisericuÅ£a din lemn au ajuns apoi zestrea Maricăi, descendentă a primului ctitor, ulterior Doamna Marica, devenită soÅ£ia lui Constantin Brâncoveanu ÅŸi Doamnă a Ţării RomâneÅŸti. În 1702, aceasta găsind bisericuÅ£a prea veche ÅŸi prea mică, o reface din zid, ispravnic fiind Enache Văcărescu vel aga, aÅŸa cum scrie în pisania din 1702. În cursul veacului al XVIII-lea, biserica a fost a breslei barbierilor. La începutul secolului al XIX-lea, a fost lăcaÅŸ de închinăciune domnesc până în anul 1830, fiind aÅŸezată în spatele reÅŸedinÅ£ei de pe Podul MogoÅŸoaiei (Calea Victoriei), în care au locuit Caragea Vodă ÅŸi Grigore Ghica. Din casele domneÅŸti se ajungea direct în biserică printr-un coridor suspendat peste actuala stradă Academiei, până în cafasul bisericii. Între 1911-1947 a servit ca loc de închinăciune Comunităţii Ortodoxe Albaneze din BucureÅŸti. În 1825 un incendiu distruge acoperiÅŸul bisericii, după care se reface partea superioară ÅŸi pridvorul ÅŸi se retuÅŸază pictura degradată. ReparaÅ£iile se fac cu ajutorul lui Grigore Ghica, prin marele stolnic Stanciu, punându-se actuala pisanie în piatră, la 1 septembrie 1827, aflată deasupra portalului sculptat de la intrare în pronaos.În 1909 biserica era din nou în ruină; a fost reparată în 1915 când s-a restaurat pictura, apoi în 1958. În 1997-1998 a fost văruită ÅŸi împrejmuită cu gard de fier. Din anul 2005, în timpul preotului paroh Vasile Ioana, s-au efectuat ample lucrări de reparaÅ£ii ÅŸi consolidare după proiectul arh. Niels Auner. A fost refăcut turnul clopotniţă în stilul iniÅ£ial, brâncovenesc |