Biserica cu hramul „SfinÅ£ii loachim ÅŸi Ana" este considerată monument de arhitectură datori­tă monumentalei cruci de piatră care se află în altar.

Sfântul locaÅŸ de închinăciune prezintă din punct de vedere arhitectonic un specific al său în sensul că ridicarea sa a fost efectuată în trei etape distincte: mai intâi a fost construit altarul (troiÅ£a de odinioară) după aceea naosul ÅŸi în al treilea rând pronaosul în forma actuală.

Istoricul Ionescu Gion ÅŸi ceilalÅ£i istorici vor­besc despre Biserica „Oborul Vechi" dar date­le acestora se bazează tot pe tradiÅ£ia orală con­form căreia Biserica a fost construită astfel: peste crucea monumentală, înalta de aproape 5 m ÅŸi adăpostită de o troiţă de zid, la îndem­nul Mitropolitului Grigore în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (1760-1780) s-a zidit o Biserica fără abside care a devenit Biserica „Târgului de afară", numită aÅŸa pentru că în zona în care a fost ridicat acest sfânt locaÅŸ de în­chinăciune era ÅŸi oborul de vite ÅŸi cereale.

La începutul secolului al XIX-lea Biserica va purta ÅŸi ea numele de „Oborul Vechi" deoarece spaÅ£iul de schimburi comerciale al BucureÅŸtiului s-a mărit ÅŸi s-a mutat la periferia oraÅŸului -cam unde este astăzi Liceul „Iulia HaÅŸdeu".

Prima formă a Bisericii era dreptunghiulara (nu avea abside) ÅŸi cu dimensiuni foarte mici. SpaÅ£iul fiind prea mic enoriaÅŸii l-au lungit cu 5 m astupând vechiul pridvor ÅŸi spărgând zidurile laterale lângă Sfântul Altar, tot acum fiind con­struite ÅŸi cele două abside actuale.

Monumentul de arhitectură de la Biserica „Oborul Vechi" este reprezentat de crucea din piatră a serdarului Matei MogoÅŸ aflată în Sfântul Altar, un adevărat giuvaer prin sculptu­rile ei interesante ÅŸi prin inscripÅ£ia cu caractere chirilice. InscripÅ£ia are următorul cuprins: „Crucii ‚Tale ne închinăm, Stăpâne, ÅŸi prea sfânta Invierea Ta o slăvim. Cruce păzitoare a toată lumea, cruce Bisericii podoabă, cruce a împăraÅ£ilor întărire, cruce a credincioÅŸilor înte­meere, cruce a îngerilor slavă ÅŸi diavolilor rană. O, buni credincioÅŸi călători, care pe aicea tre­ceÅ£i ÅŸi pre cinstita cruce în slavă vedeÅ£i, pe a credincioÅŸilor podoabă ÅŸi a dracilor stricare, aÅŸ­ternit picioarelor lui lisus Christos, ei vă închi­naÅ£i cu dragoste mare, că pre dânsa s-a înălÅ£at Dătătorul de viaţă. RugaÅ£i-l pe Å£ară să o păzeas­că de rele primejdii să nu paţă, iar pe cel ce, cu a lui cheltuială crucea a înălÅ£at, al Å£arii marele serdar Matei MogoÅŸ să ÅŸtiÅ£i că s-a chemat, pazi­tă de cele rele (Dumnezeu să-l miluiască ÅŸi spre împărăţia cerească ajute-i să moÅŸtenească". Leat 7227 (1719).

La începutul anului 1719, drept mulțumire pentru că el și toți ai lui au scăpat de molima ciumei, serdarul Matei Mogoș plătește o impunătoare cruce sculptată în piatră de o frumusețe rar întâlnită. Multă vreme, și poate până azi, a rămas drept cea mai frumoasă și impunătoare cruce de piatră din țară, cu o înălțime de aproape 5 metri, o lățime de 60 cm și brațe de 40 cm.

Istoricul Nicolae Iorga consemna că după modul în care a fost realizată, aceasta cruce trebuie să fie opera unui meșter italian, dar acest lucru nu este consemnat nicăieri

Dintre icoanele care împodobesc sfântul lo­caÅŸ cea mai interesantă este aceea a patronilor Bisericii, SfinÅ£ii (PărinÅ£i Ioachim ÅŸi Ana, dona­tă de domnitorul Alexandru Ipsilante. Această sfântă icoană, aÅŸa cum confirmă tradiÅ£ia, a fost adusă de la Constantinopol ÅŸi are următoarea inscripÅ£ie în limba greacă: „RugaÅ£i-vă către Domnul sfinÅ£ilor pentru robii lui Dumnezeu Alexandru Ipsilante ÅŸi Ecaterina Doamna, cu fiii lor", iar de la această icoană dăruită de dom­nitor, Biserica ÅŸi-a ales Hramul „SfinÅ£ii PărinÅ£i Ioachim ÅŸi Ana".

Astăzi, biserica Sfinții Ioachim și Ana – Oborul Vechi, începe o lucrare de refacere completă, atât materială cât și spirituală. Suntem în plină activitate de restaurare  atât interioară cât și exterioară.

Avem în construcție un Așezământ social destinat persoanelor defavorizate din parohie, copii și vârstnici, cât și o cantină socială care va oferi hrană tuturor celor nevoiași. Am sporit și activitatea liturgică a bisericii prin săvârșirea cu regularitate a slujbelor de binecuvântare, de cerere și mulțumire lui Dumnezeu pentru toate cele primite.

Pr. paroh Ciprian Georgian TUDOR