Data înălţării ei este anul 1768, luna septembrie, ziua 25 de către Stoica Clucerul, cum stă scris în pisania de piatră de la intrare. Sunt afirmaÅ£ii istorice care desemnează drept ctitor pe voievodul fanariot Åžtefan Racoviţă, împreuna cu Teodora Doamna, în anul 1764.

PISANIA BISERICII:

 "Doamne Cela ce sfinÅ£eÅŸti pre ceia ce râvnesc podoaba casei Tale ÅŸi proslăvesc dumnezeiască puterea Ta, primeÅŸte acest lăcaÅŸ, care e întru slava numelui s-au înălÅ£at ÅŸi întru cinstea ÅŸi prăznuirea Sfintei Înălţări a Domnului ÅŸi a Sfântului Arhidiacon Åžtefan, de robul Tău Stoica Clucer. Åži s-a săvârÅŸit în zilele preaînălÅ£atului nostru Domn I(o)an Alexandru Ghica Voievod, purtând cârma proslavei, prea SfinÅ£itului mitropolit al Ungro-Vlahiei kiru kir Grigorie, septembrie 25, pisar Radu log(ofăt), Ioan pietrar, 1768"

După tradiÅ£ie, biserica ar fi fost zidită de voievodul Åžtefan Racoviţă, care a domnit în Muntenia între anii 1764, februarie 7 ÅŸi 1765, august 29, ToÅ£i istoricii menÅ£ionează drept ctitor pe Åžtefan Racoviţă voievod. Desigur, toÅ£i s-au bazat pe menÅ£iunea din "Revista istorică" a Arhivelor Românei, I, pag.12, care aminteÅŸte că la 19 mai 1765, Åžtefan Racoviţă închina Mitropoliei biserica domnească din GherghiÅ£a ÅŸi biserica Sfântul Åžtefan din BucureÅŸti, cu tot venitul lor. AceeaÅŸi menÅ£iune o face, în volumul său "Familia Racoviţă-Cehan. Genealogie ÅŸi istoric", Generalul M. Racoviţă-Cehan; menÅ£iune publicată în 1942 de Academia Română în "Studii ÅŸi Cercetări"

În sprijinul acestei păreri, mai avem ÅŸi menÅ£iunea făcută în "Istoria BucureÅŸtilor", pag. 147-148, de Gh. I. Ionescu-Gion, 1899 - care aminteÅŸte că între averile Mitropoliei din vremea păstoriei Mitropolitului Cosma I (1787-1792), se adaugă ÅŸi douăzeci de schituri cu moÅŸoaiele, casele, grădinile ÅŸi viile lor în afară de BucureÅŸti; iar în BucureÅŸti, avea, pe lângă alte biserici ÅŸi biserica Sf. Åžtefan din Calea CălăraÅŸilor. Această menÅ£iune este citată din Condica nr. 5 a fondului mitropolitan ÅŸi Condica nr.3 a Mitropoliei, p. 365, Condici ce se găsesc la Academia Română ÅŸi la Arhivele Statului.

Faţă de cele menÅ£ionate de pisania bisericii ÅŸi faţă de documentele găsite până acum cu privire la persoana ctitorului bisericii Sf. Åžtefan, se poate afirma că această biserică ar fi fost începută din temelie de Åžtefan Racoviţă voievod în anul 1764 ÅŸi terminată de Stoica clucerul, care ar fi pus pisania deasupra uÅŸii de intrare în biserică în anul