Edificiul bisericii parohiale este o construcţie impunătoare prin dimensiunile ei în plan şi în spaţiu, având o arhitectură deosebit de complexă, realizată la începutul anilor 1930 de renumitul arhitect Ioan Trainescu, care a mai proiectat şi alte numeroase edificii ecclesiale şi civile de mare importanţă.

Pictura bisericii a fost executată în „tehnica a fresco”, între anii 1931 – 1936, de către renumitul pictor Costin Petrescu din a cărui bogată activitate amintim pictarea Catedralei Reîntregirii Neamului, din Alba Iulia, a catedralei episcopale din Galaţi, a bisericii Sfântul Silvestru din Bucureşti, sala de concerte a Ateneului Român, holul palatului patriarhal şi portrete de domnitori şi regi ai României ce se află la mănăstirea Putna.

Datorită activităţilor de cult specifice ( lumânări, tămâieri), pictura bisericii se degradase într-o proporţie deosebit de mare; fapt pentru care începând din luna iunie a anului 2006 şi până în prezent s-au executat lucrări de restaurare şi conservare a picturii. Aceste lucrări au fost încredinţate pictorilor Dolghier Valeriu şi Negrescu Grigore, sub supravegherea pictorului restaurator Silviu Petrescu, recunoscut şi autorizat de Comisia de Picrură Bisericească a Patriarhiei Române.

Sculptura din lemn de stejar a catapetesmei, a scaunelor arhiereşti, a anvonului suspendat şi a baldachinului din altar reprezintă opera renumitului sculptor Carol Babic; lucrare executată între anii 1933 – 1936.

Nu putem să nu amintim existenţa în naos a unui măreţ policandru în greutate de 1000 kg şi a două sfeşnice mari împărăteşti, toate alcătuite din bronz masiv şi executate de către Şcoala de Arte şi Meserii din Bucureşti, în anul 1935.

Pe Sfânta Masă, în altar, se află Sfântul Chivot de dimensiuni mari, machetă a bisericii.