In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.

Stradania, munca asidua este cea care forteaza crearea de noi conexiuni intre neuroni, iar aceste conexiuni, la inceput firave, temporare, prin folosire se imbunatatesc si perfectioneaza, conducand o miscare din ce in ce mai ferma si precisa. Nimeni nu s-a refacut vreodata de la sine, fara exersare si fara munca.

In funcţie de gravitatea accidentului si de partea pe care se produce, pacientul poate sa ramana sau nu cu dizabilitati fizice sau psihice. Este vorba despre paralizii, tulburari de intelegere si exprimare a limbajului, tulburari de vedere, dureri, neputinta de a se hrani si a mesteca, stari de confuzie, amnezie, tulburari emotionale (depresie, agresivitate sau, dimpotriva, apatie).

Recuperare

Recuperarea poate fi initiat dupa 48 de ore de la AVC, in conditiile in care pacientul se afla intr-o stare stabila. Sub atenta supraveghere medicala, el este incurajat sa se ridice din pat si chiar sa faca cativa pasi. In cazurile grave insa, acest proces poate sa dureze pana cand pacientului ii sunt stabilizate functiile vitale.

Reabilitarea este un proces indelungat. Gimnastica medicala, fizioterapia si masajul vor ajuta pacientul sa-si recapete, intr-o mai mare sau mai mica masura, miscarile membrelor afectate de paralizie. De mentionat ca, in primul an dupa AVC, 30%-40% dintre pacienti risca sa repete atacul cerebral. Pentru a diminua riscul reaparitiei accidentului vascular, pacientul trebuie sa urmeze intocmai tratamentul medicamentos recomandat de medic si sa-si modifice viata.

Ajutorul familiei

Sprijinul familiei ocupa un rol foarte important in reabilitare. 20%-30% dintre cei care sufera un AVC ajung sa fie dependenti total sau in mare masura de altcineva. O persoană imobilizata la pat sau in scaunul cu rotile in urma atacului cerebral are nevoie de supraveghere in permanenat. In plus, pe langă ajutorul fizic, conteaza enorm si sprijinul emotional al familiei si al prietenilor, in special in momentele in care apare depresia.

Sfatul medicului

O persoană care a suferit un atac cerebral poate fi oricand victima unei recidive a bolii. De aceea, se recomanda pacientilor, dar mai ales celor care ii supravegheaza sa acorde atentie oricaror schimbari intervenite in starea pacientului. Semnalele de alarmă includ amorteli, stari de slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o jumatate a corpului; tulburari de vedere la un ochi sau la ambii ochi (vedere incetosata sau cu pete sau pierderea vederii); confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti; tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonării miscarilor; dureri de cap cu caracter modificat fata de durerile obisnuite; greata si varsaturi.