Psihiatria poate fi definită ca o „disciplină de sinteză” prin care urmărirea şi menţinerea sănătăţii mintale - scopul său principal - se obţin luând în considerare diverşi factori: psihologici, socio-culturali, politici, juridici, medico-farmacologici. Domeniul psihiatriei se extinde în multe alte specialităţi medicale. Tulburările psihice şi bolile mintale influenţează aproape toate aspectele vieţii unui pacient, funcţiile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realităţii, relaţiile interumane, sexualitatea, munca şi timpul liber. Asemenea tulburări sunt cauzate de interacţiunea unor factori complexi, biologici, sociali şi spirituali, care nu pot fi totdeauna puşi în evidenţă cu siguranţă. Sarcina psihiatriei este să clarifice rolul acestor diverşi factori şi influenţa lor asupra manifestărilor din cursul bolilor mintale. Noţiunea de „boală mintală” trebuie să intre în orbita biologiei şi medicinei. Psihiatrul francez Henry Ey (1900-1977) definea psihiatria drept „ramură a medicinei care are ca obiect patologia vieţii de relaţie la nivelul asigurării autonomiei şi adaptării omului în condiţiile propriei existenţe.”