CUM SA NE INVATAM COPILUL SA SE SPELE PE DINTI

Folositi pasta de curatat dintii pentru copiii de la o varsta foarte frageda. Puneti doar o picatura de pasta pentru copii pe periuta atunci cand se spala pe dinti. Luati in calcul toate sursele de ingerare a fluorurii inainte de a cere suplimente de fluorura de la medicul pediatru sau pedodont. Evitati sa administrati orice suplimente de fluorura copiilor pana la varsta de 6 luni.

CARE ESTE CEA MAI BUNA PASTA DE DINTI PENTRU COPILUL MEU?

Unul dintre cele mai importante lucruri pentru a avea o sanatate orala buna este periajul dintilor. Multe paste de dinti si/sau produse ce confera stralucire dintilor pot dauna zambetelor copiilor. Acestea contin abrazivi duri care pot eroda smaltul dintilor de lapte. Atunci cand cautati o pasta de dinti pentru copilul dumneavoastra asigurati-va ca alegeti una care este recomandata de catre asociatiile profesionale ale medicilor stomatologi. Aceste paste de dinti au fost testate pentru a putea fi folosite in siguranta.

Nu uitati, pentru a evita ingerarea unei cantitati mari de fluoruri, copiii trebuie sa expectoreze pasta de dinti dupa periaj. Daca se ingereaza o cantitate prea mare de fluorura, poate aparea starea de asa-zisa fluoroza. Daca copilul dumneavoastra este prea mic sau nu poate expectora pasta de dinti, dati-i sa foloseasca o pasta de dinti fara fluor, sa nu foloseasca pasta de dinti sau sa foloseasca doar o picatura.

Aparitia dintilor de lapte Dentitia de lapte (caduca de lapte), apare in jurul varstei de 4-8 luni. Aceasta este compusa din 20 de dinti. Dintii copilului incep sa se formeze inca din viata intrauterina si cresc constant inca de la nastere pana in momentul in care acestia incep sa se vizualizeze ( erup dupa varsta de 4-6 luni).

 Ordinea aparitiei dintilor este urmatoarea: - incisivii centrali inferiori, in jurul varstei de 5-8 luni - incisivii centrali superiori, in jurul varstei de 8-10 luni - incisivii laterali superiori la 10-12 luni

- incisivii laterali inferiori la 11-13 luni - molarii 1 inferiori in jurul varstei de 16 luni - canini inferiori si superiori in jurul varstei de 20 luni - molari 2 inferiori si superiori in jurul varstei de 30 luni Acest lucru nu are neaparat o semnificatie patologica. Eruptia dintilor, calitatea dentitiei si bolile stomatologice au o anumita componenta determinata genetic. Lipsa vitaminei D, influenteaza de asemenea ordinea aparitiei dintilor si varsta la care acestia apar si este de cele mai multe ori un simptom asociat rahitismului (boala

sistemica cauzata de lipsa vitaminei D).

Simptomele aparitiei dintilor de lapte Specialistii nu au stabilit deocamdata cu exactitate daca anumite simptome precum varsaturile, diareea sau febra sunt secundare eruptiei dentare sau daca acestea apar independent, in aceeasi perioada. Simptomele care anunta aparitia dintilor difera de la un copil la altul in functie de mai multi factori (varsta, rezistenta la durere sau imunitate).

Simptomele cel mai des intalnite sunt: - hipersalivatie - gingivita (inflamatia mucoasei gingivale,unde gingiile apar iritate, umflate si dureroase la atingere. - iritabilitate, nervozitate, neliniste, schimbari comportamentale - lipsa poftei de mancare este des intalnita, copilul care anterior se alimenta corespunzator, refuza chiar si alimentele preferate - insomnie, somn agitat, plans in timpul somnului, mai ales noaptea - subfebrilitatea, febra, diareea, varsaturile, nu au fost asociate strict cu eruptia dintilor si nu este unanim acceptata de medicii pediatrii

Orice stare febrila asociata eruptiei dentare trebuie privita independent de aceasta si trebuie investigata cu atentie deoarece are mai mult ca sigur o alta cauza. Febra asociata eruptiei dintilor poate fi secundara scaderii usoare a imunitatii in aceasta perioada si astfel a contactarii unei infectii (cel mai frecvent infectii in sfera ORL). Un sindrom febril (temperaturi mai mari de 39 grade C ), care persista sau recidiveaza pe parcursul a mai multor zile, obliga consultul medical de specialitate, care poate determina cauzele acesteia si poate stabilii algoritmul terapeutic corect.

Sfaturi pentru diminuarea discomfortului secundar eruptiei dintilor: - folosirea suzetei din cauciuc ajuta la diminuare discomfortului si previne introducerea in gura a obiectelor din mediul inconjurator sau a jucariilor - alimentatie predominant lichida sau cu solide pasate (ceaiuri, compoturi, supe, carnita pasata, budinci) - evitarea alimentelor fierbinti sau reci - masarea usoara a gingiilor copilului poate diminua temporar durerea secundara eruptiei dintilor - administrarea acetaminofenului (paracetamolului) atunci cand este cazul (subfebrilitati, durere accentuata).

Efectele analgetice si antipiretice ale acetaminofenului vor ameliora simptomele neplacute datorate eruptiei dintilor. Pastrarea unei igiene bucale corespunzatoare. O igiena inadecvata poate favoriza infectiile locale. Hipersalivatia favorizeaza de asemenea aparitia eruptiilor cutanate periorale (urticarii, eczeme). Folosirea suzetei trebuie intrerupta inaintea varstei de 2 ani, pentru a evita astfel aparitia defectelor de dentitie care pot deveni ireversibile. Multi pediatrii nu mai recomanda folosirea suzetei nici ca suplinitor al afectiunii (binecunoscutul efect de calmare), deoarece acesta poate determina o dezvoltare inadecvata, necorespunzatoare a capacitatii de intelegere.

ALIMENTATIA CU DULCIURI POATE DISTRUGE DENTITIA COPILULUI TAU

Efecte preeruptive

Acest rol este vizibil astfel: - printr-o cristalizare imbunatatita si in consecinta, solubilitatea la acid este mai scazuta; - cuspizii si tiparele de fisuri sunt rotunjite.

Efecte posteruptive

Fluorurile la nivelul dintilor: - inhiba demineralizarea si faciliteaza remineralizarea cariilor precoce, iar smaltul remineralizat capata o rezistenta crescuta la ulterioarele atacuri acide sau bacteriene; - scade productia de acid in placa, iar scaderea pH-ului are ca rezultat cresterea ionilor de fluorura.

Toxicitatea si gradul de siguranta

Fluorura este mai utila in cazul suprafetelor netede decat in cazul fisurilor si al fosetelor. Intr-un procent oarecare, fluorura este prezenta in orice apa naturala. Multe substante chimice devin toxice atunci cand sunt consumate in exces, lucru valabil si in cazul fluorurii. Fluorura se absoarbe rapid in stomac, iar nivelul maxim este atins dupa o ora de la ingurgitarea fluorurii. Este eliminata prin rinichi, dar au fost depistate urme de fluoruri si in laptele matern sau saliva. Prin placenta trece o cantitate mica de fluorura, de aceea fluorura prenatala este ineficienta.

Toxicitatea – doza letala = 32-64 mgF/kg corp. Antidotul – sub 5 mgF/kg corp – se consuma lapte in cantitati crescute. Peste 5 mgF/kg corp este nevoie de internare de urgenta = lavaj gastric. Daca nu este posibila spitalizarea, se administreaza intravenos calciu gluconic si un emetic.

Consideram ca cea mai importanta actiune a fluorurii este favorizarea remineralizarii in cazul cariilor timpurii. Efectul si beneficiul maxim apare in cazul administrarii locale, frecvente, in doze scazute. Metoda cea mai eficienta este apa fluorizata care asigura atat un efect local, cat si unul sistemic.

A. Fluorurarea sistemica - fluorurarea apei -1 mgF la 1 litru de apa produce o reducere cu 50% a cariilor dentare; - solutii si tablete de fluorura; - laptele; - sarea.

B. Fluorurarea locala - apa de gura - contraindicata la copii mai mici de 7 ani; concentratiile depind de frecventa utilizarii (0,2% - saptamanal; 0,05% - zilnic). Utilizarea zilnica este cea mai indicata. Actual, un interes crescut este fata de fluorura de staniu, datorita ipotezei ca aceasta are un ridicat efect antiplaca. - pasta de dinti - ajuta la curatarea si lustruirea dintilor, dar mult mai important este faptul ca actioneaza ca vector de transport al fluorului. Contine in general: abrazivi, detergenti, umidificatori, arome, lianti, conservanti si agentii activi: a) fluoruri - frecvent monofluorfosfat de Na b) agenti antitartru - pirofosfat de Na c) agenti desensibilizatori - 1.4% formaldehida si 10% clorura strontiu d) agenti antibacterieni - triclosan - floruri aplicate de catre medic - exista o mare varietate de geluri, solutii si metode de aplicare.