Punct de lucru Banat

CARAS-SEVERIN

     Punctul de lucru sector Oravita si-a desfasurat activitatea de exploatare în zacamintele din partea vestica a Muntilor Banatului, munti ce leaga Carpatii Meridionali de Balcani. Din anul 1952, când a început activitatea de exploatare a mineralizatiilor uranifere, aici s-au exploatat zacamintele Ciudanovita, Dobrei si Natra.    

Mineralizatiile din Banatul de Vest sunt legate în general de prezenta materialului organic, bitumene sau carbuni, si sunt localizate exclusiv în roci de culoare cenusie ale seriei de Frumosu, Clocotici, Maidan, Ciudanovita, în sisturi argiloase si gresii, având forma unor straie, lentile sau cuiburi si cu totul subordonat s-au întâlnit mineralizatii sub forma de filoane hidrotermale.    

Zacamintele Natra (Est si Vest) si Ciudanovita au fost epuizate prin exploatare, iar în zacamintele Dobrei Nord si Dobrei Sud, datorita adâncimilor mari, exploatarea a devenit nerentabila din punct de vedere economic. În prezent sucursala Banat, cu sediul in orasul Oravita, judetul Caras-Severin, are ca obiect de activitate inchiderea lucrarilor miniere si ecologizarea suprafetelor afectate de expluatare prin trecerea acestora prin statiile de depoluare radiologica din zona minelor.  

Punct de lucru Bihor

BIHOR

     Societatea Româno-Sovietica "Kvartit" înfiintata în ianuarie 1952 îsi intensifica lucrarile de prospectiune si explorare în zona muntilor Bihor (Carpatii Occidentali) fiind identificate anomalii mari în vaile Baita (Carierele 1 si 2) si Ariesul Mic (Putul 75 si galeria 10).    

Zacamântul Baita, pus astfel în evidenta, a fost exploatat aproape în totalitate de la suprafata prin cele 2 cariere, dovedindu-se a fi cel mai mare zacamânt de uraniu din lume aflat la suprafata.    

Pâna în prezent s-au mai descoperit si alte zacaminte în Carpatii Occidentali, mai mari sau mai mici, unele epuizate prin exploatare (Avram lancu) sau nu (Ranusa, Valea Leucii, Arieseni, Milova, Budureasa, etc).    

Zacamintele, cantonate în cristalin, pe diverse fracturi, sau controlate litologic localizate în depozite sedimentare sau sedimentar-vulcanogene au o tectonica foarte complicata, corpurile de minereu prezentându-se sub forma de lentile, corpuri stratiforme sau filoniene, cuiburi neregulate cu contururi si dimensiuni extrem de variabile sau diseminari. Ele sunt aproximativ concordante cu rocile înconjuratoare urmarind în general directia acestora.    

În prezent sucursala desfasoara activitati de inchidere si ecologizare a obiectivelor a caror activitate a fost sistata datorita epuizarii rezervelor.

Sucursala Feldioara

BRASOV

Uzina Feldioara a fost conceputa si construita ca urmare a necesitatii de a se prelucra minereul de uraniu din tara, în conformitate cu programul nuclear national adoptat în deceniul 1970-1980 pentru producerea energiei electrice în centrale nucleare.Unitatea de producere a concentratului uranifer a fost pusa în functiune în anul 1978, iar cea de rafinare în anul 1986.Sucursala Feldioara desfasoara activitati de procesare a minereului prin procedeu hidrometalurgic cu obtinere a concentratului tehnic de diuranat de sodiu, octoxidul de uraniu (produs intermediar stabil) si pulberea sinterizabila de dioxid de uraniu (materia prima pentru combustibilul nuclear necesar centralelor nuclearo-electrice tip CANDU).În laboratorul sucursalei se efectueaza analize de flux si analize de produs finit, prin metode de analiza chimice, fizico-chimice si radiometrice. Laboratorul functioneaza în sistem AQ, activitatea desfasurându-se dupa proceduri de lucru stabilite pentru fiecare tip de analiza.În cadrul Sectiei de Cercetare, Radioprotectie, Conditii de Munca, Ecologie se efectueaza studii ale impactului pe care îl au activitatile de exploatare si prelucrare a minereurilor de uraniu asupra mediului înconjurator si studiul starii de sanatate al personalului care lucreaza în cadrul acestor activitati în corelatie cu expunerea la noxele profesionale.Capacitatea de prelucrare a celor doua unitati asigura producerea cantitatii de pulbere sinterizabila de UO2 necesara functionarii a doua grupuri energetice de la Centrala nuclearo-electrica Cernavoda.Produsul final, pulberea sinterizabila de UO2, a fost testat în anul 1994 de catre partenerul canadian ce a asigurat si calificarea unitatii de fabricare a combustibilului nuclear de la Pitesti.

Urmare a promovarii testelor canadiene, uzina a primit calificarea de furnizor de materie prima necesara fabricarii combustibilului nuclear de tip CANDU.Prin uzina Feldioara, România este singura tara din Europa ce produce combustibil nuclear pentru centrale nuclearo-electrice de tip CANDU.