Ginecomastia reprezinta dezvoltarea in exces a sanilor la barbati. Tesutul glandelor mamare creste in dimensiuni, de obicei ca rezultat al cresterii nivelului de hormoni estrogeni sau al scaderii nivelului de testosteron si poate aparea la copii, adolescenti sau barbatii adulti. Cauzele ginecomastiei sunt numeroase si variate:

I. Tulburari hormonale.

Tesutul glandelor mamare creste in dimensiuni, de obicei ca rezultat al cresterii nivelului de hormoni estrogeni sau al scaderii nivelului de testosteron si poate aparea la copii, adolescenti sau barbatii adulti.

Ginecomastia de cauza hormonala poate fi un fenomen fiziologic normal sau poate fi rezultatul unor stari patologice.

GINECOMASTIA FIZIOLOGICA 

• La nou-nascut marirea tranzitorie a glandelor mamare este datorata actiunii estrogenilor materni si placentari. Marirea dispare in mod normal dupa cateva saptamani, dar poate persista si mai mult timp.
• Ginecomastia adolescentului este frecventa la un anumit moment in cursul pubertatii ; varsta medie de debut este de 14 ani, iar ginecomastia este de obicei asimetrica, ocazional unilaterala pentru o perioada, frecvent sensibila  si regreseaza in aproximativ 65%dintre cazuri, astfel ca la varsta de 20 de ani doar un numar mic de barbati prezinta urme palpabile ale ginecomastiei la unul sau la ambii sani.
• Ginecomastia varstnicilor apare de asemenea la barbatii sanatosi , 40% dintre barbatii in varsta prezentand ginecomastie, o explicatie posibila fiind cresterea cu varsta a conversiei androgenilor in estrogeni la nivelul tesuturilor extraglandulare.

GINECOMASTIA PATOLOGICA

se datoreaza urmatoarelor cauze:

In cazul ginecomastiei patologice sunt necesare o serie de investigatii menite sa stabileasca un diagnostic correct al afectiunii. Evaluarea acestor pacienti include:

• masurarea si examinarea testiculelor
  • daca ambele sunt mici ,trebuie obtinut un cariotip cromozomial;
  • daca sunt asimetrice, trebuie sa fie instituit un algoritm in trepte pentru identificarea unei tumori testiculare
• evaluarea functiei hepatice
• evaluarea endocrina ce include msurarea androstendionului seric sau a 17-cetosteroizilor urinari pe 24 de ore, masurarea estradiolului plasmatic si a hCG si masurarea hormonului luteinizant plasmatic(LH).

Daca LH este ridicat si testosteronul este scazut, diagnosticul este ,in mod obisnuit, insuficienta testiculara. Daca LH si testosteronul sunt ambele scazute, diagnosticul este stabilit ca fiind o productie primara crescuta de estrogen (tunora testiculara cu celule Sertoli). Daca atat testosteronul cat si LH sunt crescute ,diagnosticul este fie de status cu rezistenta la androgeni, fie tumora secretanta de gonadotropine.

Cand cauza primara poate fi identificata si corectata , sanii mariti in mod obisnuit scad prompt in dimensiuni si in final ginecomastia dispare, terapia hormonala de substitutie androgenica poate  produce ameliorarea spectaculoasa la barbatii cu insuficienta testiculara.

Cand cauza primara nu poate fi corectata ,chirurgia este singura solutie eficienta.

II. OBEZITATEA

reprezinta o alta cauza destul de frecventa de marire a sanilor la barbate. In aceasta situatie, sanii se maresc in absenta unor tulburari hormonale, iar excesul tisular este reprezentat de tesut adipos in exces localizat in zona sanilor. Acest lucru se poate determina prin mamografie (unde se poate vedea daca excesul este predominant glandular, sau predominant adipos)

III. EREDITATEA

In fine o alta cauza de aparitie a ginecomastiei este EREDITATEA.

Din punct de vedere clinic, ginecomastia poate fi clasificata astfel:

Practic excesul tisular poate fi variabil, de la o mica hipertrofie pana la marirea semnificativa de volum a sanilor, cand poate sa apara si un exces de tegument, situatie in care sanii capata grade variate de ptoza.

Daca nu se depisteaza o cauza de natura hormonala, ce poate fi tratata medicamentos, si nu regreseaza spontan timp de 1-2 ani, vom adopta solutia tratamentului chirurgical.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL are scop exclusiv estetic de imbunatatire a reliefului regional. Din punct de vedere chirurgical, exista mai multe solutii, ce se vor adapta la particularitatile fiecarui caz in parte.

I. LIPOASPIRATIA este solutia cea mai simpla prin care se extrage tesutul adipos in exces de la nivelul sanilor. Este solutia ideala din punct de vedere estetic, deoarece nu lasa cicatrici. Este utila pentru cazurile in care excesul este predominant adipos si nu exista surplus de piele.

II. REZECTIA TESUTULUI GLANDULAR IN EXCES poate fi necesara catnd predomina tesutul glandular. Acest lucru se poate evalua preoperator cu ajutorul unei mamografii.

III. REZECTIA TEGUMENTELOR IN EXCES. Daca sanii sunt excesiv mariti si exista surplus de piele, dupa indepartarea excesului glandular si adipos prin lipoaspiratie si/sau excizie, poate fi necesara si o indepartare a excesului de tegument. Cicatricea postoperatorie va fi plasata periareolar astfel incat sa fie cat mai putin evidenta.

OPERATIA se face cu anestezie generala si dureaza aproximativ 2 ore. Postoperator este utila purtarea unei bustiere elastice speciale, timp de aproximativ 30 de zile postoperator. Recuperarea postoperatorie este rapida iar rezultatele sunt spectaculoase. Reluarea activitatii este posibila din a doua zi dupa operatie.