Vegetarianismul reprezinta un stil de viata si o practica alimentara curenta, in care individul are o dieta ce exclude complet sau partial consumul de carne de orice tip (inclusiv peste, pasare), precum si al altor produse animale, meniul fiind alcatuit din produse vegetale. Exista mai multe tipuri de vegetarianism, in functie de permisivitatea meniului: - Vegan: este cel mai drastic, exclude total din alimentatie produsele de origine animala (lactate, oua, carne si derivatele lor), permitand doar consumul de vegetale;
- Lacto-vegetarian: meniul se bazeaza pe fructe, legume si pe produse lactate;
- Lacto-ovo-vegetarian: sunt permise in dieta zilnica produse vegetale, lactate, dar si oua si miere;
- Semi sau partial vegetarian: acest regim alimentar contine pe langa vegetale, lactate, oua si carne alba in cantitati reduse (pui si peste, in special). Carnea rosie, este, insa, exclusa. O varianta de regim partial vegetarian este flexitarianismul, in care dieta se bazeaza pe alimente vegetale, dar sunt permise si mici exceptii ocazionale.
Alte tipuri de diete vegetariene mai sunt si: - fruitarianism: implica doar consumul exclusiv de alune, seminte, nuci, fructe;
- dieta macrobiotica: aceasta contine in principal leguminoase uscate si cereale integrale.
Rolurile dietei vegetariene Sunt o multime de motive pentru care o persoana poate alege sa adopte un regim bazat pe vegetale, acestea putand fi religioase, morale si etice, convingeri politice, economice, culturale, estetice sau pur si simplu dorinta de a se alimenta cat mai sanatos. Expertii in nutritie considera ca dieta vegetala reprezinta un regim alimentar alternativ viabil pentru organism, deoarece este capabila sa ofere cantitati suficiente de nutrienti esentiali tuturor etapelor de crestere si dezvoltare. Studii realizate pe scala larga au demonstrat ca vegetarianismul poate creste longevitatea, imbunatateste functionarea sistemului imun si reduce semnificativ riscul de aparitie a cancerului si a altor boli cu potential fatal, cum sunt bolile cardiace; aceste efecte pot fi puse pe seama bogatului continut in proteine, aminoacizi, vitamine si altor nutrienti esentiali din vegetale (mai ales din legumele cu frunze), cereale, nuci, alune, lapte de soia si sucuri naturale de fructe fortificate cu minerale. S-a dovedit clinic faptul ca vegetarienii isi mentin mult mai usor greutatea in limite normale si au un risc redus de aparitie a bolilor cardiovasculare. Beneficiile pe care un astfel de regim le implica difera mult in functie de tipul propriu-zis al dietei. Un meniu vegetarian echilibrat poate oferi organismului necesarul de proteine, cat timp legumele si fructele sunt cat mai diversificate si nu apare monotonia alimentara. Organismul are nevoie de proteine in permanenta pentru a-si realiza functiile metabolice, pentru a-si mentine plasticitatea si integritatea propriilor structuri. Proteinele sunt substante biochimice macromoleculare alcatuite din lanturi de aminoacizi. Acestia sunt de 2 feluri, esentiali (indispensabili) si neesentiali, iar in functie de continutul in aminoacizi, proteinele sunt clasificate ca avand valoare biologica superioara sau medie-inferioara. |