Legea nr. 85/2006 privind insolventa („Legea Insolventei”) prevede in mod specific procedura reorganizarii judiciare, ca masura de redresare a activitatii economice a unei societati aflate in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa.

Printre avantajele deschiderii unei astfel de proceduri de catre societatea aflata in insolventa se numara: suspendarea tuturor activitatilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor indreptate impotriva debitorului si a bunurilor acestuia, faptul ca de la data deschiderii procedurii insolventei nu se mai calculeaza dobanzi, majorari si penalitati la creantele existente (cu cateva exceptii expres prevazute de lege), posibilitatea reesalonarii platii creantelor catre creditori etc.

Procedura reorganizarii judiciare prezinta insa si o serie de dezavantaje pentru societatea aflata in stare de insolventa, cum ar fi desfasurarea activitatii sub supravegherea unui administrator judiciar, modificarea partiala sau totala a conducerii societatii aflate in reorganizare, ridicarea in tot sau in parte a dreptului de administrare a debitorului etc.

Trecand peste dezavantajele unei astfel de proceduri, folosirea de catre comercianti a procedurii reorganizarii poate reprezenta o sansa reala de redresare si de continuare a unui business care in mod normal ar fi supus falimentului.

PROCEDURA REORGANIZARII IN LEGISLATIA ROMANA

Spre deosebire de legislatia altor state, legislatia romana nu reglementeaza decat procedura reorganizarii pe cale judiciara, fapt care nu inlatura totusi posibilitatea unei reorganizari conventionale. Aceasta modalitate de reorganizare presupune in practica negocieri purtate de debitor cu principalii creditori in vederea reesalonarii platii creantelor, insa intr-o asemenea procedura debitorul nu dispune de nicio masura de protectie legala. In consecinta, daca negocierile nu sunt incununate de succes, sau daca situatia economica a debitorului continua sa se deterioreze, intr-un final se va deschide procedura insolventei prevazuta de Legea Insolventei, fie de catre debitor, fie de catre oricare dintre creditorii sai.

Procedura reorganizarii judiciare se declanseaza prin cererea de intrare in insolventa pe care debitorul aflat in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa o inainteaza tribunalului. La aceasta cerere societatea trebuie sa anexeze in mod obligatoriu o serie de acte, printre care se numara si declaratia prin care debitorul isi arata intentia de a intra in procedura de reorganizare. Formularea cererii si anexarea actelor solicitate trebuie efectuata cu multa atentie deoarece in cazul in care nu sunt depuse toate actele cerute de Legea Insolventei sau actele depuse sunt incomplete, judecatorul sinidc va dispune intrarea debitorului in procedura simplificataa insolventei, chiar daca acesta si-a manifestat intentia de a intra in procedura de reorganizare.

Pe langa debitor, procedura insolventei poate fi declansata de orice creditor care indeplineste cerintele prevazute de Legea Insolventei prin introducerea unei asemenea cereri la tribunal. Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se vor conexa la cererea formulata de debitor.

Dupa introducerea cererii si verificarea documentelor depuse de debitor, in cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul sindic va dispune deschiderea procedurii generale. Prin aceasta decizie de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va numi si un administrator judiciar si va stabili de asemenea ridicarea integrala sau partiala a dreptului de administrare a debitorului si intinderea atributiilor administratorului judiciar.De la data deschiderii procedurii generale se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale si se va opri curgerea dobanzilor, majorarilor si a penalitatilor la creantele nascute anterior datei deschiderii procedurii, cu anumite exceptii prevazute de lege. De asemenea, de la data deschiderii procedurii, este interzis administratorilor debitorilor persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze fara acordul judecatorului sindic actiunile ori partile sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.

Pentru protejarea activitatii debitorului pe durata perioadei de observatie si in perioada de reorganizare se interzice intreruperea temporara sau refuzul de furnizare a serviciilor de catre furnizorii de servicii (cum ar fi electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice etc.) in cazul in care debitorul are calitatea de consumator captiv.

Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti sub supravegherea administratorului judiciar (daca nu i-a fost ridicat dreptul de administrare) sau sub conducerea administratorului judiciar (daca debitorului i-a fost ridicat dreptul de administrare).

Pentru a beneficia de procedura de reorganizare trebuie propus un astfel de plan fie de catre debitor, fie de administratorul judiciar sau de creditori. Planul trebuie sa contina modalitatile concrete de reorganizare a societatii, care pot imbraca fie forma restructurarii, fie forma lichidarii unei parti din averea debitorului, fie o combinatie intre cele doua modalitati propuse anterior. In cuprinsul aceluiasi plan se va regasi si programul de plata a creantelor iar durata planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani. Durata va putea fi prelungita la propunerea administratorului judiciar cu respectarea prevederilor specifice cuprinse in Legea Insolventei. Tot in legea mai sus mentionata se prevad in detaliu toate elementele care trebuie sa se regaseasca in planul de reorganizare si in lipsa carora acesta nu va fi admis de judecatorul sindic.

Dupa propunerea planului de catre oricare dintre persoanele indreptatite judecatorul sindic va putea admite sau respinge planul, iar in cazul in care planul este admis va trebui ca si adunarea creditorilor sa-l accepte, manifestandu-si in acest sens optiunea prin vot. Daca planul este acceptat de adunarea creditorilor, judecatorul sindic va confirma respectivul plan si va incepe reorganizarea in mod corespunzator a activitatii debitorului.Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru depunerea unui astfel de plan a expirat, atunci judecatorul sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului.

Procedura de reorganizare a societatii se inchide in momentul in care s-au indeplinit toate obligatiile de plata asumate prin planul de reorganizare. Daca in timpul executarii planului de reorganizare debitorul nu se conformeaza acestuia sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori va putea cere oricand judecatorului sindic sa aprobe intrarea in faliment a debitorului.

Reorganizarea judiciara se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor.

Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan de reorganizare, care poate sa prevada:

• restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
• restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
• restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

Daca administratorii (conducerea SC a carui insolventa se cere a fi constatata) au indicii pertinente ca SC are posibilitati (resurse) de a se reabilita prin continuarea activitatii in baza unui “plan de reorganizare” pus in opera sub supravegherea unui practician in insolventa (administrare judiciara), ei pot incerca sa ceara Judecatorului sindic aplicarea prevederilor legale in acest sens acte contabile care sa dovedeasca solvabilitatea debitorului

Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare.

Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i   s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

Administratorul judiciar,  la recomandarea comitetului creditorilor, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia

Administratorul judiciar este obligat sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.

Prin sentinta sau, dupa caz, incheierea avand drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului. Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza: – sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare; – sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala. Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate, va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.

In cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul ori mai multi creditori. In cazul in care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare in faliment, judecatorul-sindic va dispune, in termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.

Primele masuri In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa ori, dupa caz, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat / inregistrat, pentru efectuarea mentiunii.

Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi indreptatite sa participe la distribuiri de sume in masura ingaduita de prezenta lege. Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu sunt scadente la data inregistrarii cererii de admitere vor fi inscrise in tabelul de creante cu intreaga lor valoare, insa, in cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va face cu respectarea dispozitiilor din lege. Creantele constand in obligatii care nu au fost calculate in valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si inscrise in tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Un creditor care, inainte de inregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta inscrisa in tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a incasat-o inca.

Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului, precizand ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar. La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; in acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, in tot sau in parte, creantele, in mod provizoriu, la masa credala, atat in ceea ce priveste deliberarile, cat si repartitiile. Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii. Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va inregistra, de indata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului, aratand suma, prioritatea si situatia garantata sau negarantata  a fiecarei creante. Dupa inregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor inregistrate in tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in caz de faliment in procedura simplificata.