Aplicarea apostilei în România

Certificarea documentelor cu Apostila este prevăzută de Convenţia de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizarii actelor oficiale străine.

Apostila dovedeşte că actul pe care a fost aplicat respectă cerinţele de validitate reglementate de un stat.

După aplicarea apostilei actului oficial românesc de către autorităţile române competente, actul este valabil în statul solicitat fără nicio altă formalitate suplimentară.

Pe actele oficiale române se aplică apostila numai în situaţia în care actul respectiv urmează a fi folosit într-un stat care este parte la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, Haga, 1961. Lista actualizată a Statelor parte la  Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, Haga, 1961 este la  http://hcch.e-vision.nl/index_en.php?act=conventions.status&cid=41

În ţările cu care România a încheiat acorduri de asistenţă juridică în materie civilă, procurile sau declaraţiile întocmite de cetăţenii români sunt recunoscute direct de autorităţile române, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi. Totuşi, dacă actul a fost redactat într-o limbă străină, el va trebui tradus în limba română.

1. Documente emise în România

Conform Convenţiei e la Haga din 1961, autorităţile române competente să aplice apostila sunt: tribunalele şi prefecturile. 

• Tribunalele aplică apostila pe următoarele categorii de acte oficiale române:

  • hotărâri judecătoreşti (în original/copie legalizată) emise de instanţele judecătoreşti române (hotărârile judecătoreşti trebuie să fie legalizate de instanţa care le-a pronunţat, cu numele în clar, de către grefierul care legalizează hotărârea sau de către preşedintele instanţei);

  • acte notariale (de exemplu: declaraţii notariale, copii legalizate de pe înscrisuri, traduceri legalizate ale unor acte);

  • actele originale/copii legalizate care emană de la un executor judecătoresc; 

  • actele originale emise de Registrul Comerţului, semnate clar şi emise cu antetul Ministerului Justiţiei.

Pentru informaţii suplimentare, vă recomandăm să accesaţi pagina web a Ministerului Justiţiei www.just.ro 

• Prefecturile pentru documentele administrative.:

  • certificate de naştere, în original, emise după 01.01. 1998;

  • certificate de căsătorie, în original, emise după 01.01.1998;

  • certificate de deces, în original, emise după 01.01.1998 (Notă: actele de stare civilă emise înainte de 1998 trebuie schimbate cu altele noi. Schimbarea se face la oficiile de stare civilă care le-au eliberat pe cele vechi).

  • certificate de cazier judiciar, certificate de cazier auto, în original, eliberate cu cel mult 6 luni în urmă, de la secţia de poliţie în care domiciliază solicitantul sau de la Inspectoratul General al Poliţiei Române, şos. Ştefan cel Mare nr. 13-15, sector 2, Bucureşti;

  • certificate de rezidenţă fiscală redactate atât în limba română cât şi engleză, în original, eliberate de administraţiile finanţelor publice din sectoarele 1-6;

  • adeverinţe prin care se atesta domiciliul şi cetăţenia persoanei sau statutul juridic faţă de statul român, în original, eliberate de Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, str. Obcina Mare nr. 2, sector 6, Bucureşti;

  • adeverinţe privind componenţa familiei, în original, eliberate de Direcţiile Generale Publice de Evidenţă a Persoanelor din sectoarele 1-6;

  • actele de studii medii trebuie vizate de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, str. Icoanei nr. 19;

  • actele de studii superioare se vizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovarii, str. Grl. Berthelot, nr. 30.

  • documente ce atestă calitatea de şcolarizat pe teritoriul României, pentru cetăţenii străini, în original, vizate de MECI-Serviciul Relaţii Internaţionale;

  • adeverinţe medicale, în original, vizate în prealabil la DSPMB str. Avrig nr. 72-74 sau Ministerul Sănătăţii str. Cristian Popisteanu nr.1-3, sector 1, Bucuresti;

  • certificate de botez/cununie, în original, vizate în prealabil de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, respectiv a Municipiului Bucureşti, str. Sfântul Ştefan nr.3, sector 2;

  • certificatele de competenţă ale personalului maritim navigant, în original, vizate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii;

  • brevete de turism, în original, emise de Autoritatea Naţională pentru Turism;

  • adeverinţe prin care se atestă vechimea în muncă, vizate în prealabil de Casa Naţională de Pensii si alte Drepturi de Asigurări Sociale, serviciul de specialitate din str. George Vraca nr. 9, sector 1, Bucureşti;

  • adeverinţe de calificare în diferite meserii, în original, vizate în prealabil de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, pentru certificatele emise înainte de 1989, respectiv între anii 1990-2003 şi Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti s-au Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Bucureşti;

  • Certificatele de traducător, emise de Ministerul Culturii si Cultelor; 

  • adeverinţe emise de O.A.M.G.M.A.M.R. (Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor si Asistentelor Medicale din Romania). 

Eliberarea apostilei se realizeaza de catre institutia prefectului din judetul in care:

• titularul actului sau sotul/sotia ori o ruda pana la gradul II a acestuia are domiciliul/ultimul domiciliu

sau 

• emitentul actului are sediu.

Pentru informaţii suplimentare, vă recomandăm să accesaţi pagina web a Ministerului Administraţiei şi Internelor www.mai.gov.ro 

2. Documente emise în străinătate

Documentele preluate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României de la solicitanţii aflaţi în afara graniţelor statului român se transmit Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti, care după eliberarea apostilei, le remite misiunii diplomatice ori oficiului consular. Operaţiunile privind transmiterea şi restituirea documentelor se realizează prin Ministerul Afacerilor Externe.

Recomandăm să consultaţi ambasadele şi consulatele române din ţara în care vă aflaţi, precum şi autorităţile locale ale acelei ţări, pentru a afla cu exactitate care este regimul actelor oficiale româneşti.