In 2011, în cadrul Uniunii Europene, diplomaţia română şi-a propus:

• conectarea la obiectivele preşedinţiilor Consiliului UE ungară şi polonă prin contribuţii la alcătuirea agendei comune a statelor care au aderat recent la Uniune, în cadrul oferit de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la consolidarea pragmatică a parteneriatelor şi dezvoltarea cooperării cu statele din vecinătate şi de pe alte continente şi prin participare substanţială la efortul Uniunii Europene de actualizare a Politicii europene de vecinătate, la impulsionarea şi actualizarea Parteneriatului Estic;
• aderarea la spaţiul Schengen prin obţinerea unui calendar clar pe durata preşedinţiei ungare, organizarea unei Conferinţe pe tema Strategiei interne de securitate a UE, cu focalizare pe gestionarea integrată a frontierelor;
• promovarea progreselor României în domeniul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) prin sublinierea caracterului distinct faţă de aderarea la Schengen; intensificarea demersurilor diplomatice în statele membre care au poziţii critice în privinţa dosarului MCV; continuarea transmiterii de rapoarte de progres;
• sprijinirea ideii instituirii unui mecanism general aplicabil de monitorizare a combaterii corupţiei , ca instrument european aplicabil în mod nediscriminatoriu, tuturor statelor membre;
• coordonarea cu preşedinţiile ungară şi polonă a Consiliului UE pentru promovarea obiectivelor specifice României în negocierile privind revizuirea bugetară, precum continuarea finanţării adecvate a PAC şi a politicii de coeziune; 
• obţinerea consensului cu privire la modalitatea în care strategiile macro-regionale se pot reflecta în dialogul bugetar (Strategia Dunării, respectiv Strategia Mării Negre);
• susţinerea extinderii proiectului pilot privind Biroul Specializat al FRONTEX de la Pireu-Grecia şi promovarea României ca sediu pentru un al doilea birou specializat, fie alocat regiunii Balcanilor de Vest şi Mării Negre, fie destinat frontierelor terestre estice;
• implicarea în procesul de consolidare a relaţiilor UE-Ucraina , pe care preşedinţia poloneză şi-a propus să le impulsioneze pe baza raporturilor strânse dintre Varşovia şi Kiev;
• adoptarea strategiei UE pentru Dunăre la Consiliul European din iunie 2011 şi menţinerea unui rol activ al României în implementarea acesteia;
• corelarea cu interesele României a modului în care, în cadrul UE, este tratată incluziunea romilor ,prinparticipare la elaborarea unei Strategii Europene în vederea adoptării ei la Consiliul European din iunie;
• participare la dezbaterile privind formularea bazelor unei noi politici energetice a UE şi promovarea intereselor României atât în ceea ce priveşte proiectele, cât şi asigurarea surselor de finanţare, inclusiv în domeniul nuclear;    

Pe planul parteneriatelor bilaterale, sunt prioritare:

• consolidarea şi dezvoltareaparteneriatelor cu SUA, Germania, Marea Britanie, Ungaria, Italia, Franţa şi Coreea de Sud ;
• intensificarea dialogului politic la nivel înalt cu Polonia; 
• continuarea dialogului politic la nivel înalt cu Turcia; dezvoltarea relaţiilor economice româno-turce, intensificarea schimburilor comerciale bilaterale şi a investiţiilor reciproce; identificarea oportunităţilor de cooperare pe terţe pieţe, realizarea de progrese în cadrul proiectului privind cablul submarin Constanţa – Istanbul, dezvoltarea cooperării la Marea Neagră.   

Urmărirea consecventă a obiectivului strategic al  integrării R. Moldova în UE, care să ducă la regăsirea cetăţenilor României şi ai Republicii Moldova în graniţele Uniunii, prin:

• implementarea Declaraţiei privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi R. Moldova pentru integrarea europeană a R. Moldova;
• intrarea în vigoare a Tratatului privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră;
• demersuri susţinute pentru finalizarea proiectelor de interconectare energetică (linii electrice aeriene şi gazoduct) cu utilizarea la maxim a surselor de finanţare europene, în vederea consolidării independenţei energetice a R. Moldova;
• realizarea unor politici coordonate în sfere sectoriale între Bucureşti şi Chişinău (în domenii precum energia, mediu, transporturi etc.) care să contribuie la integrarea Republicii Moldova cu România şi implicit cu UE;
• demararea unor acţiuni menite să contribuie la îmbunătăţirea modului în care România este percepută în R. Moldova, diminuarea efectelor propagandei anti-româneşti;
• consolidarea prezenţei României în publicaţiile şi activitatea culturală din R. Moldova;
• iniţierea unor noi întâlniri ale Grupului pentru  Acţiunea Europeană a Republicii Moldova şi extinderea ariei tematice şi la alte domenii (economie, comerţ, justiţie şi interne, energie, transporturi);
• susţinerea eforturilor de soluţionare politică a diferendului transnistrean, în condiţiile respectării independenţei şi integrităţii teritoriale a R. Moldova.  

În privinţa relaţiilor cu statele din zona Balcanilor de Vest, se acţionează pentru:

• sprijinirea parcursului european şi euroatlantic al statelor din zona Balcanilor de Vest : susţinerea eforturilor Croaţiei vizând încheierea negocierilor de aderare la UE şi pe cele ale Serbiei în vederea obţinerii avizului Comisiei Europene pentru statutul de candidat la aderare cu respectarea strictă a condiţiilor şi criteriilor; consolidarea cooperării sectoriale cu Albania;
• menţinerea în dialogul cu Serbia, a necesităţii progreselor concrete păstrarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase româneşti; organizarea reuniunii Comisiei Mixte România – Serbia cu privire la problematica minorităţilor naţionale.   

Pentru regiunea Caucazului de Sus şi a Asiei Centrale, agenda obiectivelor prioritate cuprinde:

• sprijinirea dezvoltării de proiecte destinate diversificării rutelor şi surselor de aprovizionare cu energie şi dezvoltarea unor relaţii speciale;
• semnarea planului de acţiune pentru operaţionalizarea parteneriatului strategic cu Azerbaidjan;
• continuarea şi extinderea programelor de asistenţă pentru dezvoltare în Caucazul de Sud şi Asia Centrală, îndeosebi în Georgia , paralel cu acordarea de asistenţă în procesul intern de reformă din statele din regiune;
• participare la alocarea resurselor pentru proiectul Nabucco şi studiul de fezabilitate al proiectului Interconectării Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria ;
• continuarea demersurilor de promovare a proiectului conductei de ţiţei PEOP (Constanţa-Trieste) şi precum şi a măsurilor de interconectare a reţelelor de gaz şi de energie electrică, în sistemul mai larg al securităţii energetice în regiune. 

Obiectivele legate de Marea Neagră sunt:

• exercitarea, de la 1 ianuarie până la 30 iunie 2011, a preşedinţiei Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN); 
• relansarea dezbaterii privind revitalizarea Sinergiei Mării Negre;   

În relaţiile cu statele din Orientul Mijlociu şi din lumea arabă se preconizează:

• reconfirmarea importanţei pe care România o acordă relaţiei, cu accent pe sectoarele economic şi comercial;
• dezvoltarea contactelor politice la nivel înalt;
• intensificarea consultărilor politico–diplomatice cu statele Consiliului de Cooperare al Golfului, în scopul susţinerii eforturilor autorităţilor de la Bucureşti de a atrage atenţia actorilor economici din regiune (de stat sau din sectorul privat) faţă de România;
• consolidarea relaţiilor politice şi explorarea modalităţilor de amplificare a cooperării economice cu Japonia, India, Brazilia, Africa de Sud ;
• diversificarea şi consolidarea cooperării cu Israelul , principalul partener al României în Orientul Mijlociu.   

În vederea amplificării relaţiilor cu R. P. Chineză, se va avea în vedere:

• continuarea dialogului politic bilateral;
• utilizarea eficientă a potenţialului politic şi economic din relaţia specială a României cu China în procesul de apropiere al R.P. Chineze de UE; 
• reluarea contactelor la nivel parlamentar, la nivelul conducerii Camerei Deputaţilor, dar şi al grupului parlamentar de prietenie România-China;
• continuarea dialogului bilateral de specialitate între ministere în domeniile: economiei, educaţiei, culturii, transporturilor, comunicaţiilor, agriculturii, dezvoltării regionale şi turismului;
• intensificarea cooperării bilaterale în vederea realizării de proiecte de anvergură (infrastructură, energie, agricultură ş.a.);
• înfiinţarea, în regim de reciprocitate, a unui Institut Cultural Român la Beijing şi a unui Centru Cultural Chinez la Bucureşti; implementarea Programului de cooperare culturală 2009-2012.     

În domeniul securităţii, se va pune accent pe:

• participarea, în cadrul NATO, la implementarea deciziilor importante ale Summit-ului de la Lisabona, în vederea consolidării interne a Alianţei;
• finalizarea negocierilor privind participarea României la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa,
• continuarea prezenţei româneşti alături de cea a statelor aliate şi partenere în Afganistan;
• finalizarea în semestrul I a acordului pe baza căruia să înceapă negocierile pentru actualizarea regimului forţelor convenţionale în Europa. 

În sfera diplomaţiei multilaterale se va urmări:

• participarea României la activitatea ONU, cu accent consecvent asupra valorilor esenţiale, precum democraţia şi drepturile omului, având ca teme principale dezvoltarea durabilă şi schimbările climatice, migraţia, reconstrucţia post-conflict, drepturile omului, eradicarea sărăciei, asistenţa umanitară şi protecţia refugiaţilor;
• promovarea candidaturii României la un loc în Consiliul Drepturilor Omului al ONU;
• reformularea aspiraţiei de aderare a României la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică.