SECTORUL VIE VIN

A. Patrimoniul viticol în 2009

În anul 2009 suprafaÅ£a de vii pe rod pentru struguri de masă a fost de 9,7 mii ha ÅŸi suprafata de vii pe rod pentru struguri de vin a fost de 174,7 mii ha, reprezentând un total de 184,4 mii ha.

Producţia de struguri de masă pentru anul 2009 a fost de 74,5 mii tone , iar producţia de struguri de vin a fost de 915,7 mii tone, din care a rezultat o producţie de vin de 6703 mii hl.

B. SuprafaÅ£a ÅŸi producÅ£ia în anul 2009

Nr.crt.

Specificare

U.M

2009

1.

Vii pe rod TOTAL

mii ha

184,4

kg/ha

5218

mii to

962,2

2.

Vii nobile pe rod din care:

mii ha

94,7

kg/ha

6256

mii to

592,5

3.

Vii nobile pt struguri de vin

mii ha

85,0

kg/ha

6094

mii to

518,0

4.

Vii nobile pt struguri de masă

mii ha

9,7

kg/ha

7680

mii to

74,5

5.

Vii hibride pe rod

mii ha

89,7

kg/ha

4433

mii to

397,7

6

Producia totală de vin:

mii hl

6703,0

C. Repartizarea teritoriala a arealelor viticole

Arealele viticole din România sunt încadrate în zonele viticole B, CIa) ÅŸi CII ÅŸi cuprind:

• 8 regiuni viticole
• 37 podgorii
• 171 centre viticole

D. Principalele soiuri de vin cultivate în România

Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe menÅ£ionam: Fetească regală, Fetească alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamâioasă românească, Grasă de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri roÅŸii: Merlot, Fetească neagră, Babească neagră ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarcă, Burgund mare, Busuioacă de Bohotin ÅŸi alte soiuri.

E. Exportul ÅŸi importul de vin în 2009:

Exportul de vin a fost de 108,8 mii hl cu o valoare de 13721 mii Euro , iar importul de vin a fost de 131,4 mii hl cu o valoare de 14728 mii Euro. Politica de calitate aplicată la producÅ£ia de vin pentru export ÅŸi consum a fost orientată spre promovarea vinurilor albe ÅŸi roÅŸii de înaltă calitate, cu prioritate din soiurile româneÅŸti Fetească albă, Fetească regală , Grasă de Cotnari , Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Fetească neagră, Negru de Drăgăşani, Novac. Din totalul producÅ£iei vinurile DOC reprezintă 7-10%, vinurile de masă cu indicaÅ£ie geografică reprezintă 15-20%, iar vinurile de masă reprezintă 70-78%. România a fost ÅŸi va ramâne o tară exportatoare de vinuri pe piaÅ£a mondială. Principalele ţări în care se realizează exportul de vin sunt: Germania, Anglia, Danemarca, Rusia, SUA, Japonia, Suedia ÅŸi altele.

F. Structuri din sectorul viti-vinicol In vederea implementării legislaţiei viti-vinicole şi controlul aplicării acesteia au fost create următoarele structuri:

• InspecÅ£ia de Stat pentru Controlul Tehnic Viti-vinicol-ISCTV;
• Oficiul NaÅ£ional al Viei ÅŸi Produselor Vitivinicole;
• Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri din Romania-APEV;
• Organizatia Nationala Interprofesionala Viti-vinicola-ONIV;
• Patronatul National al Viei si Vinului-PNVV.

 G. România ca stat membru al Uniunii Europeane în sectorul viti-vinicol urmăreÅŸte:

• consolidarea patrimoniului viticol;
• promovarea cu prioritate în noile plantaÅ£ii a soiurilor româneÅŸti pentru vinuri de calitate competitive pe plan European: Fetească albă, Fetească regală,Tamâioasă românească, Grasă, Fetească neagră, Băbească neagră, Cadarcă, Frâncuşă ÅŸi Busuioacă de Bohotin;
• creÅŸterea ponderii vinurilor roÅŸii în raport cu cele albe până la 40%;
• creÅŸterea ponderii vinurilor de calitate cu denumire de origine ;
• controlată ÅŸi cu indicaÅ£ie geografică până la 40% din totalul producÅ£iei de vin.

PRODUCÅ¢IA MEDIE ÅžI PREÅ¢UL MEDIU DE ACHIZIÅ¢IE A STRUGURILOR PENTRU VIN

Nr.

Judeţul

Producţia medie (kg/ha)

PreÅ£ul mediu de achiziÅ£ie în 2010(lei/kg)

1

Alba

4564

2

2

Arad

3000

1

3

ArgeÅŸ

940

1,75

4

Bacău

4453

0,8

5

Bihor

3152

2,90

6

Bistriţa Năsăud

4500

1,5

7

BotoÅŸani

5300

0,9

8

Brăila

3459

0,86

9

Buzău

7634

0,9

10

Călăraşi

1000

0,95

11

Cluj

2375

1,5

12

Constanţa

5682

0,84

13

Dolj

1320

1,5

14

Galaţi

3479

0,64

15

IaÅŸi

6100

0,95

16

MaramureÅŸ

889

3,2

17

Mehedinţi

7200

1,5

18

Neamţ

4145

1

19

Olt

3380

1,7

20

Prahova

2950

1,1

21

Satu-Mare

3100

1.6

22

Sălaj

2100

1,7

23

Teleorman

1321

1,2

24

TimiÅŸ

5280

1

25

Tulcea

3940

0,9

26

Vaslui

3207

1,15

27

Vâlcea

5960

2,2

28

Vrancea

6012

0,75