Ministerul Transporturilor si Infrastucturii Afisari: 5579
Categorie: SERVICII PUBLICE >> Ministere si institutii de interes public Vizitatori: 2501
Harta: Localizare pe harta Romaniei
-------------------------
Contact: Adresa
 
Bd. Dinicu Golescu , nr. 38, sector 1,
-------------------------
Phone: Telefon
  0374808601; 0374808610; 0213196100
-------------------------
Web: Internet
  email: bpresa5@mt.ro; webmaster@mt.ro; relpub@mt.ro
  site: www.mt.ro

 
Romania - placa turnanta a transporturilor  
Detalii  

GEOSTRATEGIA CAILOR DE TRANSPORT

Romania - placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele traiecte geografice Vest-Est si Nord-Sud

 

Prin pozitia sa geografica, prin traditiile si prin spiritul deschis al politicilor sale de buna vecinatate, Romania, cu o suprafata de peste 237,5 mii kmp si cca. 23 milioane locuitori, face parte, de facto, din familia tarilor europene si s-a angajat ireversibil pe calea integrarii in structurile europene si euro-atlantice. Situata pe coridorul de tranzit dintre Europa de Vest si Orientul Mijlociu, ea insasi o putere regionala, producator si consumator, Romania, odata devenita independenta in a doua jumatate a secolului XIX, a inceput sa isi dezvolte transporturile investind resurse, talent si munca in crearea unor infrastructuri la nivelul tehnologic cel mai inalt al epocii. Potentialul oferit de avantajele naturale - tara riverana la Marea Neagra si tara dunareana strabatuta pe o lungime de 1.075 km de cea mai importanta cale navigabila din Europa, fluviul Dunarea - a conferit Romaniei o pozitie strategica favorabila, in zona de confluenta a polilor generatori de transporturi din Europa, Balcani si Orientul Mijlociu. Acestei pozitii i s-au conferit noi valente odata cu realizarea legaturii directe dintre Marea Neagra si Marea Nordului ca urmare a construirii Canalului Dunare-Marea Neagra in anul 1984 si a finalizarii caii navigabile Rhin-Main-Dunare in anul 1992. Prin pozitia sa ca port la Marea Neagra si punct terminus a legaturii cu Marea Nordului, Portul Constanta reprezinta principala placa turnanta a fluxurilor de trafic din bazinul Marii Negre. Prin utilizarea Portului Constanta, rutele navigabile dintre Canalul Suez, zona de est a Marii Mediterane si Europa Centrala se scurteaza cu cca. 300 km. Totodata, prin sistemele RO-RO si ferry-boat dezvoltate in Portul Constanta, se realizeaza conectarea dintre spatiul european si cel din Orientul Mijlociu, zona caucaziana si zona caspica, pe trasee cu mare potential de resurse energetice si de trafic de marfuri. Prin dezvoltarea infrastructurilor terestre de transport, Romania a devenit o punte de legatura intre spatiul geografic al tarilor baltice si nordice si spatiul geografic al tarilor riverane Marii Negre. Modificarile produse in spatiul fostei Iugoslavii si a fostei URSS au generat o restructurare totala a schemei traditionale de transport din zona si au condus la punerea in valoare a infrastructurilor de transport si a pozitiei geografice favorabile pe care Romania o detine. Totodata, in vederea maririi gradului de atractivitate in porturile maritime si fluviale si in apropierea punctelor de trecere a frontierei au fost infiintate zone libere (in prezent functioneaza zonele libere Constanta Sud si Basarabi, Sulina, Galati, Braila, Giurgiu, Curtici-Arad) care pun la dispozitia investitorilor straini toate facilitatile specifice acestora. Desi este recunoscut ca, din motive obiective, starea tehnica a infrastructurii romanesti nu corespunde in totalitate standardelor europene, trebuie metionata o realitate de cea mai mare importanta: Romania are o retea de infrastructuri (drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale navigabile, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, cai aeriene) care asigura realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala de transport si la sistemele internationale de transport. Prin pozitia geografica si prin reteaua de infrastructuri, Romania indeplineste indiscutabil rolul de placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele traiecte geografice Vest-Est si Nord-Sud.

 

Structura retelei publice de infrastructuri de transport

Reteaua publica de infrastructuri din Romania cuprinde:

  • reteaua feroviara publica acopera, practic, intreg teritoriul tarii, cu o densitate a liniilor de exploatare de 46,1 km/1000 kmp, asigurand legatura cu toate retelele feroviare ale tarilor vecine; lungimea retelei este de 10.981 km din care 2.965 km (27,0 %) linie dubla, 3.942 km (35,9 %) linie electrificata; reteaua este deservita in teritoriu de 1.051 statii si halte feroviare, 50 depouri si remize de locomotive, 120 revizii de vagoane si ateliere de zona si 106 sectii de intretinere a liniilor, lucrarilor de arta si instalatiilor de centralizare si telecomunicatii. In prezent, intreaga retea feroviara este in curs de reabilitare si modernizare pentru a permite trenurilor de calatori sa circule cu viteza de 160 km/h. Pe termen lung, se vor realiza viteze maxime de 200 km/h pentru trenurile de calatori si 120 km/h pentru trenurile de marfa.
  • reteaua rutiera publica asigura accesul motorizat in majoritatea localitatilor tarii, densitatea retelei fiind de 0,64 km/kmp; lungimea retelei este de 73.435 km (exclusiv stradala) din care 14.685 km1) (20 %) drumuri nationale (4.672 km drumuri europene din care 113 km autostrazi) si 58.7502) km drumuri judetene si comunale. Din punct de vedere al gradului de modernizare reteaua rutiera publica detine 24,6 % (18.084 km) drumuri modernizate, 28,4 % (20.836 km) drumuri cu imbracaminti usoare rutiere si 47 % (34.515 km) drumuri pietruite si de pamant. Drumurile nationale constituie reteaua majoritara a tarii, pe ele desfasurandu-se cca. 70 % din traficul rutier. Din reteaua de drumuri nationale 91 % au imbracaminti moderne, 8 % imbracaminti asfaltice usoare si 1 % sunt pietruite. In anul 1991 a fost lansat un program de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale in 15 etape. Programul vizeaza aducerea drumurilor nationale la parametrii prevazuti in AGR - Acordul european privind principalele artere internationale de trafic rutier. In prezent se depun eforturi in scopul asigurarii intretinerii drumurilor.

Pentru a face fata traficului in general si pentru a preveni accesul traficului greu in localitati, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a prevazut un program de constructie a unor variante de ocolire a oraselor Craiova, Timisoara, Pitesti si Sibiu. Ca urmare a finalizarii unor proiecte de reabilitare si efectuarii lucrarilor de reparatii capitale la drumurile nationale s-au imbunatatit parametrii tehnici ai drumurilor respective, reducandu-se lungimea drumurilor cu durata de exploatare expirata si obtinandu-se o crestere a capacitatii de circulatie si a sigurantei traversarii liniilor de cale ferata prin construirea de pasaje denivelate. Drumurile judetene au o lungime de 28.128 km, din care 3.770 km modernizate, 15.276 km cu imbracaminti asfaltice usoare, 7.585 km pietruite si 1.497 km de pamant. Drumurile comunale au o lungime de 30.622 km, din care 938 km modernizate, 4.440 km cu imbracaminti rutiere usoare, 18.022 km pietruite si 7.222 km de pamant. In cadrul programului de pietruire a drumurilor comunale, in ultima perioada s-au pietruit cca. 1.480 km.

  • reteaua de cai navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a Romaniei cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea retelei este de 1.779 km din care 1.075 km Dunarea navigabila internationala, 524 km bratele navigabile ale Dunarii si 91 km cai navigabile artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Navodari); in reteaua de cai navigabile interioare si Marea Neagra sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio- maritime si 26 porturi fluviale.

Porturile romanesti dispun de cca. 49.000 m constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de 50 ani, care necesita urgente lucrari de reconstructie.

  • reteaua aeriana este constituita din spatiul aerian al Romaniei in care se definesc rute aeriene functie de fluxurile de trafic coordonate la nivel european de catre EUROCONTROL.

Spatiul aerian al Romaniei, respectiv caile aeriene, sunt folosite atat pentru survol in conditiile asigurarii serviciului de control si dirijare a traficului aerian cat si pentru decolarea si aterizarea pe aeroporturile romanesti, acestea fiind astfel conectate cu aeroporturile din intreaga lume. Sistemul de aeroporturi din Romania este format din 17 aeroporturi, din care 4 sunt deschise traficului intern si international de calatori si marfuri si 13 sunt cu specific deosebit, de interes local. Aeroportul International Bucuresti-Otopeni este aeroportul principal al Romaniei prin care se desfasoara 75 % din traficul international de calatori si marfa al tarii noastre. Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-1980, fiind in mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave. In ultima perioada, atat in sectorul aeroportuar cat si in cel de dirijare a traficului aerian (inclusiv de informare aeronautica si meteorologica) s-a realizat un numar important de lucrari de reparatii capitale (piste si echipamente de balizaj), modernizari servicii trafic (centre de control aerian in Arad, Bucuresti, Constanta) si s-a achizitionat o serie de mijloace si echipamente pentru intretinerea pistei si servicii conexe.

 

Integrarea in retelele europene de transport

Integrarea infrastructurii romanesti in retelele europene de transport are in vedere promovarea interconectarii si interoperativitatii retelelor existente prin concentrarea atentiei asupra unor "artere de infrastructuri specifice" localizate pe traseul celor 10 coridoare paneuropene de transport care strabat zone geografice ale mai multor tari si leaga principalele centre economice si sociale ale acestora. Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele paneuropene de transport contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in familia tarilor continentului european si punerea in valoare a resurselor economice si turistice de care dispunem, retelele de infrastructuri devenind astfel adevarate artere hranitoare ale pietei europene. Totodata, prin dezvoltarea retelei pan-europene de infrastructuri de transport se creaza premisele unor noi oportunitati pentru populatie, agentii economici si colectivitatile regionale si locale si se realizeaza legaturi eficiente intre centre si regiunile periferice. Instrumentele care au stat la baza definirii coridoarelor paneuropene de transport care includ si Romania sunt acordurile europene dezvoltate in cadrul CEE-ONU (AGR, AGC, AGTC, TER si TEM3) rezultate din cele trei conferinte Paneuropene ale Transporturilor de la Praga (1991), Creta (1994) si Helsinki (1997) si Decizia Parlamentului European si a Consiliului nr. 1692/96/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport, amendata prin Decizia Parlamentului European si a Consiliului nr. 1346/2001/EC din 22 mail 2001. Cele 9 coridoare3 pan-europene de transport au fost stabilite la Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Creta (martie 1994). La cea de-a treia Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Helsinki, s-a convenit asupra ajustarii coridoarelor paneuropene de transport prin adaugarea unui nou coridor la cele 9 deja definite. La aceasta conferinta au fost definite si 4 Zone Pan-Europene de Transport. Astfel, Europa este traversata de 10 Coridoare Pan-Europene de Transport si are definite 4 Zone Pan-Europene de Transport. Acestea sunt: I.("Via Baltica") Helsinki-Tallinn-Riga-Kaunas-Varsovia si Riga-Kaliningrad-Gdansk II. Berlin-Varsovia-Minsk-Moscova-Nizhnij Novgorod III. Berlin/Dresda-Wroclaw-Lviv-Kiev IV.Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Constanta-Istanbul-Salonic V.Venetia-Trieste/Koper-Ljubljana-Budapesta-Uzgorod-Lviv -ramura A: Bratislava-Zilina-Kosice-Uzgorod -ramura B: Rijeka-Zagreb-Budapesta -ramura C: Ploce-Sarajevo-Osijek-Budapesta VI. Gdansk-Grudziadz/Varsovia-Katowice-Zilina -ramura A: Katowice-Ostrava-Coridor IV VII. Dunarea: Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-Marea Neagra VIII. Durres-Tirana-Skopje-Sofia-Varna IX. Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis -ramura A:Odessa-Ljubasevka -ramura B:Kiev-Minsk-Vilnius-Kaunas-Klaipeda/Kaliningrad X. Salzburg-Ljubljana-Zagreb-Belgrad-Nis-Skopje-Veles-Salonic -ramura A: Graz-Maribor-Zagreb -ramura B: Budapesta-Novi Sad-Belgrad -ramura C: Nis-Sofia-coridor IV spre Istanbul -ramura D: Veles-Bitola-Florina-Via Egnatia

Zonele Pan-Europene de Transport sunt:

  • Zona Pan-Europeana de Transport a Marii Negre;
  • Zona Pan-Europeana de Transport Arctic-Barents;
  • Zona Pan-Europeana de Transport Marea Mediterana;
  • Zona Pan-Europeana de Transport Marea Ionica-Adriatica.

Romania este traversata de coridoarele IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Istanbul-Salonic, VII (Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-Marea Neagra) si IX (Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis).

Plecand de la definirea Coridoarelor Pan-Europene de Transport a fost definita Reteaua Pan-Europeana de Transport de pe teritoriul tarilor asociate in cadrul proiectului TINA (Evaluarea Necesitatilor de Infrastructura de Transport). Prin aceasta retea se va asigura interconectarea si interoperabilitatea intre reteaua de transport (rutiera, feroviara, cai navigabile interioare) la nivel national si cea europeana. Prin Planul de amenajare a teritoriului national aprobat prin Legea nr. 71/1996 au fost definite directiile de dezvoltare ale retelelor nationale de infrastructuri, traseele si etapele de constructie a infrastructurilor de transport urmand sa se stabileasca pe baza studiilor de fezabilitate si a prioritatilor definite in strategiile sectoriale. In prezent este in curs de promovare un proiect de lege care preia integral prevederile Deciziei Parlamentului European si a Consiliului nr. 1692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport. Prin aceasta lege se defineste reteaua paneuropeana de transport pe teritoriul Romaniei si dezvoltarea acesteia pana in anul 2015.

 

Retele europene de transport

  • Drumuri europene
  • Coridoare pan europene
  • TER, TEM
  • TINA
  • TEN

 

Proiecte de reabilitare a infrastructurilor de transport in curs de derulare

Programele de modernizare in curs de derulare constau in proiecte care vizeaza cu prioritate reabilitarea/modernizarea sectiunilor de infrastructuri situate pe coridoarele paneuropene de transport IV, VII si IX. In pregatirea si realizarea proiectelor, un sprijin substantial a fost acordat de organizatiile si organismele financiare internationale, atat prin sustinerea specialistilor romani in insusirea si aplicarea procedurilor instituite de aceste organizatii in domeniul specific sectorului de transporturi, cat si prin promovarea si finantarea proiectelor propuse. Guvernul Romaniei a asigurat componenta bugetara iar principalii finantatori externi ai proiectelor au fost: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Banca Europeana de Investitii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC), Comisia Europeana prin Programul PHARE si Facilitatea ISPA. Pe sectoare, principalele Proiecte de reabilitare/modernizare a infrastructurilor aflate in curs de derulare sunt:

  • rutier

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a II-a, inceput in anul 1996 si aflat in curs de finalizare, vizeaza reabilitarea unor tronsoane de drumuri nationale de interes european si anume: DN 6 - Bucuresti - Alexandria; DN 2 Urziceni - Buzau - Ramnicu Sarat; DN 65 - Craiova - Slatina - Pitesti; DN 1 - Campina - Comarnic; DN 13 - Brasov - Sighisoara - Targu Mures; DN 15 - Turda - Cuci - Targu Mures; DN1F - Cluj - Zalau; DN 19 A - Zalau - Salaj - Satu Mare. Acest proiect este finantat din imprumuturi de la BIRD, BERD, BEI si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a III-a, demarat in anul 1998 si aflat in curs de derulare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri: DN 1 - Cluj - Huedin; DN 2 - Rm. Sarat - Marasesti - Sabaoani; DN 24 - Tisita -Galati; Iasi - Sculeni; DN 28 - Sabaoani - Tg. Frumos - Podul Iloaiei - Iasi; DN1 Vestem - Miercurea Sibiului. Acest proiect este finantat din imprumut de la BEI, Comisia Europeana prin Programul PHARE si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a IV-a, aflat in derulare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri: E 576 Cluj Napoca - Dej - Bistrita - Suceava; E 79 Petrosani - Simeria; E 70 Lugoj - Caransebes - Turnu Severin - Craiova. Acest proiect este finantat de catre BEI, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale DN6 Lugoj - Timisoara si constructie by-pass-uri Timisoara si Craiovaconsta in constructia rutei ocolitoare a orasului Timisoara, imbunatatirea DN 6 Timisoara-Lugoj, constructia rutei ocolitoare a orasului Craiova si servicii de consultanta. Proiectul este finantat de catre JBIC si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de largire la 4 benzi a drumului national DN5 Bucuresti - Giurgiu,aflat in curs de derulare, este finantat prin Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de constructie a autostrazii Bucuresti - Constanta (tronsonul Bucuresti-Cernavoda), aflat in curs de derulare, cuprinde: finalizarea/construirea sectiunilor Bucuresti-Fundulea, Fundulea-Lehliu, Lehliu-Drajna, Drajna-Fetesti si reabilitarea sectiunii existente Fetesti-Cernavoda. Proiectul este finantat de catre BEI, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

  • feroviar

- Proiectul de reabilitare si restructurare a CFR,lansat in anul 1997 si aflat in curs de derulare, vizeaza achizitia de masini si instalatii de intretinere cale, achizitia de material de cale (sina prinderi, etc.), reabilitarea vagoanelor calatori si marfa, reabilitarea materialului de tractiune, modernizarea sistem de telecomunicatii si dezvoltarea sistemului informatic IRIS, modernizarea tipografie Filaret, asistenta tehnica pentru restructurare. Proiectul este cofinantat de catre BIRD, BERD, Guvernul Romaniei si Comisia Europeana prin Programul PHARE.

- Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferata Bucuresti - Brasov, lansat in 1999 si aflat in curs de derulare, vizeaza lucrari de terasamente (largirea platformelor, corectarea pungilor de balast, rectificarea nivelelor si corectarea curbelor), lucrari de protectie a raurilor (ziduri de intarire, gabioane, pereti de piatra si lucrari de drenaj), reabilitarea si inlocuirea a 11 poduri, reabilitarea si inlocuirea a 21 de podete tubulare, etc. Proiectul este cofinantat de catre BEI si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare Bucuresti-Constanta: sectiunile de cale ferata Bucuresti-Baneasa si Fetesti-Constanta. Proiectul este cofinantat de catre JBIC, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

  • naval

- Proiectul de dezvoltare a Portului Constanta Sud. Terminal de containere pe molul II S,aflat in derulare este cofinantat de JBIC si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a digurilor de larg in Portul Constanta, aflat in derulare, vizeaza repararea si completarea digurilor de adapostire a Portului Constanta Sud, si a celorlalte tronsoane de dig (de nord si sud) ale Portului Constanta. Proiectul este finantat de catre BEI, Comisia Europeana prin Programul PHARE si Guvernul Romaniei.

- Proiect privind mediul si infrastructura in Portul Constanta,aflat in derulare, consta in intocmirea studiilor pregatitoare, constructia, achizitia de bunuri si servicii pentru punerea in functiune si operarea facilitatilor de management al deseurilor in Portul Constanta, impreuna cu modernizarea furnizarii energiei electrice pentru port. Proiectul include toate lucrarile de constructii necesare, sistemele auxiliare, sistemele de siguranta, protectia impotriva incendiului, electrice, control si monitorizare. Toate facilitatile vor fi proiectate in concordanta cu directivele respective ale Uniunii Europene. Proiectul este finantat de catre BEI si Guvernul Romaniei.

  • aerian

- Proiectul de dezvoltare si modernizare a Aeroportului International Bucuresti - Otopeni, faza a II-a, lansat in anul 1998, vizeaza lucrari de reabilitare a terminalului de pasageri - plecare, construirea unei noi platforme de parcare, construirea unui terminal cargo, reabilitarea si modernizarea drumurilor interne, extinderea si modernizarea parcului de vehicule, dotarea cu echipamente si insalatii moderne pentru operarea pe aeroport, modificari ale terminalelor de pasageri pentru cursele interne. Proiectul este cofinantat de catre Midland Bank Londra si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de modernizare a serviciilor de trafic aerian,lansat in anul 1993, vizeaza proiectarea, achizitionarea, implementarea si operarea instalatiilor si echipamentului in scopul de a creste eficienta, capacitatea si siguranta traficului aerian. Proiectul este cofinantat de BEI si fonduri proprii ale ROMATSA.

 

 
Galerie foto (1)
[Image #1]
 
cernavoda  |  Acces informatii interes public  |  Acces informatii interes public lege  |  Administrare baza date  |  Administrare eficienta  |  Administrare infrastructura rutiera  |  Administrare locuinte  |  Administrarea domeniului public  |  Aeroport international  |  Aeroportul otopeni  |  Aeroporturi constructii  |  Agentie implementare program phare  |  Ajutor de stat  |  Amenajare containere  |  Amenajare drumuri  |  Amenajare teritoriu national  |  Asistenta in implementare  |  Asistenta in implementarea proiectelor  |  Asistenta investitii romania  |  Asistenta parcare  |  Asistenta pasageri in aeroport  |  Asistenta rutiera  |  Asistenta tehnica, reparatii   |  Ateliere de reparatii  |  Autoritatea pentru privatizare  |  Autorizatii constructii  |  Autorizatii de construire   |  Autorizatii functionare  |  Autorizatii mediu  |  Autorizatii transport  |  Avizare contracte civile  |  Avizare contracte comerciale  |  Avize constructii  |  Avize pentru constructii  |  Balast terasamente  |  Balizaj aeroportuar  |  Cale ferata reparatii  |  Canale energetice  |  Capital majoritar de stat  |  Cargo transporturi  |  Certificate atestare  |  Cod postal  |  Consiliul dezvoltare regionala  |  Constructie drumuri autostrazi  |  Constructii cai ferate  |  Constructii comerciale  |  Constructii drumuri,autostrazi  |  Constructii hidrotehnice  |  Constructii locuinte  |  Constructii platforme  |  Constructii poduri  |  Constructii rutiere  |  Consultanta constructii  |  Consultanta fonduri europene  |  Consultanta investitii  |  Consultanta management  |  Consultanta proiect   |  Consultanta transport  |  Containere constructii  |  Containere maritime  |  Containere servicii  |  Contracte civile  |  Contracte comerciale internationale   |  Contracte de baza  |  Contracte si conventii civile  |  Coridorul pan european  |  Credite investitii  |  Creta constructii  |  Cursuri deschise management  |  Dezvoltarea axelor prioritare transport  |  Dezvoltarea retelei  |  Documentare credite  |  Domeniul drumuri si poduri  |  Domeniul juridic  |  Dreptul afacerilor  |  Dreptul de proprietate  |  Dreptul transporturilor  |  Drumuri comunale  |  Drumuri trafic greu  |  Echipamente conferinte  |  Echipamente constructii  |  Echipamente electrice  |  Echipamente format mare  |  Echipamente hidrotehnice  |  Echipamente infrastructuri  |  Echipamente protectie  |  Echipamente retea  |  Echipamente rutiere  |  Echipamente siguranta  |  Echipamente transport marfuri  |  Etapele de constructie  |  Evaluarea starii sociale populatie  |  Exploatare feroviara  |  Finalizarea unei constructii  |  Fond dezvoltare regionala  |  Fonduri europene mediu  |  Fonduri financiare  |  Fonduri investitii  |  Fonduri ten  |  Generatoare deschise  |  Guvernul romaniei   |  Imbracaminti asfaltice  |  Implementare infrastructuri it  |  Implementarea strategiilor  |  Implementarea unui sistem  |  Informatii rutiere  |  Infrastructura feroviara  |  Infrastructuri feroviare  |  Infrastructuri rutiere  |  Infrastructuri telecomunicatii  |  Instalatii electrice interioare  |  Instalatii electrice reparatii  |  Institutie publica interes national  |  Institutii de interes public  |  Interventie obiective  |  Intretinere asistenta tehnica   |  Intretinere containere  |  Intretinere piatra  |  Intretinere retele telecomunicatii  |  Intretinere vagoane cale ferata  |  Intretinerea retelei nationale autostrazi  |  Intretinerea retelei nationale drumuri  |  Investitii financiare  |  Legislatie statele membre uniunea europeana  |  Licente servicii comunitare  |  Lucrari arta  |  Lucrari cai ferate  |  Lucrari drumuri  |  Lucrari hidrotehnice  |  Lucrari infrastructura  |  Lucrari instalatii electrice  |  Lucrari platforme  |  Lucrari reabilitare  |  Lucrari si servicii  |  Lucrari telecomunicatii  |  Lucrari terasamente  |  Management general  |  Management proiect  |  Management retea  |  Management trafic rutier  |  Management transport  |  Managementul proiectelor it  |  Marea baltica  |  Marea mediterana  |  Masini intretinere drumuri  |  Masini tractiune  |  Mijloace de transport  |  Ministere si institutii de interes public  |  Ministerului afacerilor externe   |  Modernizarea retelei feroviare   |  Modernizarea infrastructurilor conexe  |  Modernizarea retelei  |  Modernizarea retelei drumuri judetene  |  Modernizarea retelei drumuri publice  |  Modernizari constructii  |  Modernizari locomotive  |  Modernizari vagoane  |  Modul de administrare  |  Monitorizare obiective  |  Monitorizare transport marfa  |  Monitorizare transport marfuri  |  Monitorizare transport marfuri intern  |  Nivel de componenta  |  Obiective turistice  |  Organisme autonome asigurari sociale  |  Pereti externi  |  Peste sarat  |  Piatra alba  |  Piatra constructie  |  Piatra constructii hidrotehnice  |  Piatra drumuri  |  Piste aeroporturi  |  Plan dezvoltare regionala  |  Planul control  |  Platforme transport  |  Platforme transport electrice  |  Poduri cale ferata  |  Politica guvernului  |  Portul constanta   |  Portul constanta sud   |  Pozitie geografica   |  Pozitie placa  |  Produse electrice  |  Produse energetice  |  Produse intretinere  |  Produse naturale  |  Produse protectie piatra  |  Produse retele telecomunicatii  |  Produse top  |  Produse turistice  |  Programe creare locuri munca  |  Programe europene  |  Programe phare investitii  |  Programul phare  |  Programul practic  |  Proiect management  |  Proiectarea sistemului de management   |  Proiecte constructii  |  Proiecte de reabilitare  |  Proiecte europene  |  Proiecte fezabilitate  |  Promovare produse  |  Promovarea transportului feroviar  |  Promovarea transportului intermodal  |  Protectia mediului  |  Protectia sanatatii publice  |  Protectie agentii  |  Punerea in functiune   |  Punte totala  |  Reabilitare constructii  |  Reabilitare constructii noi  |  Reabilitare instalatii electrice   |  Reglementarea serviciilor comunitare  |  Relatii comerciale internationale  |  Reparatii aeronave  |  Reparatii cai ferate  |  Reparatii capitale constructii  |  Reparatii containere  |  Reparatii drumuri  |  Reparatii electrice  |  Reparatii pereti  |  Reparatii poduri  |  Reparatii vagoane cale ferata  |  Resurse financiare stat  |  Retele electrice  |  Retele electrice reparatii  |  Retele telecomunicatii  |  Revizii financiare  |  Revizii instalatii electrice  |  Revizii locomotive  |  Revizii vagoane cale ferata  |  Rute internationale  |  Rute interne  |  Rute nationale  |  Servicii transport aerian intern   |  Servicii transport aerian international  |  Servicii aeroportuare  |  Servicii conexe  |  Servicii de reparatii  |  Servicii integrate de consultanta   |  Servicii telecomunicatii  |  Servicii turistice  |  Siguranta exploatare  |  Siguranta in utilizare  |  Siguranta nationala romaniei  |  Sistemul de management  |  Sistemul de sprijin  |  Situatii financiare  |  Specialisti integrare europeana  |  Standardele internationale  |  Standardele internationale in vigoare  |  State membre ale uniunii europene   |  State membre ue  |  Statii electrice  |  Tehnici de management   |  Terminal cargo aeroport  |  Tipuri de constructii  |  Transport aerian  |  Transport aerian de marfuri  |  Transport aeroport  |  Transport balast  |  Transport balast terasamente  |  Transport bunuri  |  Transport containere  |  Transport echipamente  |  Transport feroviar de marfa  |  Transport intermodal  |  Transport local marfuri  |  Transport marfa rute internationale  |  Transport marfa rute nationale  |  Transport marfuri buzau  |  Transport marfuri europa  |  Transport marfuri usoare  |  Transport maritim  |  Transport masini  |  Transport national  |  Transport naval marfa  |  Transport pamant  |  Transport pasageri  |  Transport persoane germania  |  Transport piatra  |  Transport public local  |  Transport rutier   |  Transport rutier marfa  |  Transport tehnologic  |  Transport trasee locale  |  Transporturi aeriene de marfa  |  Transporturi austria  |  Transporturi bulgaria  |  Transporturi cai  |  Transporturi germania  |  Transporturi internationale  |  Transporturi internationale marfuri  |  Transporturi interne  |  Transporturi interne marfa  |  Transporturi interne marfuri  |  Transporturi maritime  |  Transporturi nationale  |  Transporturi navale  |  Transporturi peste  |  Transporturi rutiere  |  Transporturi rutiere marfa  |  Transporturi rutiere marfuri  |  Transporturi terestre  |  Vagoane cale ferata   |  Vagoane cale ferata  |  Vagoane cfr  |  Vehicule noi  |  Ziduri protectie  |  Ziduri sprijin  |  Zona lucrarilor de arta  | 
Inapoi la GHIDUL SERVICIILOR
Email: Parola:
 


 
Nume firma  
Nume site ~ www.ghidul.ro/  
  Exemplu: www.ghidul.ro/nume-firma  
Persoana de contact  
Telefon  
Email  
  * Toate campurile sunt obligatorii.  
In cel mai scurt timp veti fi contactat de catre redactie.