Prezentul volum DESCRIPTIO ROMANIAE îşi propune să prezinte mărturii ale cunoaşterii istoriei naţionale şi a locului românilor în istoria universală, înscrise în documentele cartografice existente în Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti. Se cuvine să precizăm că acest muzeu îşi datorează existenţa unei bogate colecţii cartografice adunată în aproape 30 de ani şi donată cu generozitate de DANIELA NĂSTASE şi Prof. Dr. ADRIAN NĂSTASE Primul Ministru al României. Din cele peste şapte sute de instituţii muzeale existente în România, nici una din ele nu prezenta publicului până acum o colecţie sistematizată de hărţi şi gravuri vechi capabile să introducă privitorul în universul unor epoci trecute - scene rurale sau din viaţa urbană, costume, clădiri vechi sau alte aspecte. Muzeul devine astfel o prezenţă inedită în peisajul cultural românesc şi nu numai, având un statut de unicat şi pe plan european. DESCRIPTIO ROMANIAE încearcă să pună în valoare pe parcursul mai multor volume, patrimoniul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi care conţine până în prezent peste opt sute de hărţi şi gravuri vechi. Structura albumului respectă organizarea tematică a muzeului, fiind în măsură să sugereze evoluţia istorică a realizărilor cartografice de pe întreg mapamondul şi, mai ales, reflectarea spaţiului românesc în acestea. Mari geografi antici precum Strabon, Ptolemeu, Herodot şi alţii, au descris cu amănunţime întreg teritoriul etnic românesc. Hărţile gravate după scrierile lor constituie o realitate istorică. Alături de aceştia vom afla pe marii creatori de hărţi ai Renaşterii: Lorenz Fries, Sebastian Münster - a cărui cosmografie a dominat a doua jumătate a secolului al XVI - lea, până la secolul de aur al cartografiei olandeze: Gerard Mercator, Abraham Ortelius sau Blaeu, unde, odată cu exactitatea hărţilor apare şi o îmbogăţire artistică deosebită a elementelor componente: cartuşe, chenare, figuri simbolice, florale şi animaliere care transformă harta într-o lucrare migăloasă de artă. Ei combină armonios acurateţea geografică cu frumuseţea vizuală atât cromatic cât şi compoziţional. Figurile se împletesc într-un ansamblu susţinut artistic la cel mai înalt nivel. Gravura în metal-capabilă să redea precis şi să nuanţeze într-o formă infinită subiectul, luase locul gravurii în lemn, mai greoaie şi mai puţin aptă să răspundă noilor cerinţe. Cartuşe somptuoase, elemente vegetale, arhitecturale sau scene de luptă împodobesc acum hărţile făcându-le veritabile tablouri în miniatură. Desigur că pe măsură ce se adună mai multe informaţii şi creşte exactitatea, hărţile zilelor noastre devin mai aride, cu simboluri standardizate şi banale. Rămâne de văzut dacă sateliţii şi sondele spaţiale, susţinute de computer, vor aduce hărţi noi capabile să amintească de spectaculozitatea celor din trecut. Imaginea în hartă - actul creării ei, cea mai importantă componentă în procesul de întocmire a hărţilor, trebuie privită la fel ca şi creaţia în artă; ce motive se află în spatele acestei creaţii, ce conexiuni există astfel ca imaginea să poată comunica date, idei, fantezii sau fantasmagonii. Este un demers subiectiv şi interpretativ pe care privitorul simplu sau cercetătorul trebuie să-l parcurgă şi el. Hărţile vechi conţin adesea elemente profund subiective. A descifra ce se ascunde în interiorul lor nu diferă cu nimic de felul de interpretare a realităţii în artă. Din perspectiva acestei idei, este limpede că avem dorinţa ca prin acest album să scoatem la iveală câte ceva din bogata semnificaţie culturală a hărţilor; pe de o parte, epoca şi societatea în care au fost create, pe de altă parte, de a le înţelege din punct de vedere artistic-ceea ce presupune creativitate şi simbolistică. Hărţile nu separă oamenii ci îi apropie, un esperando grafic, real şi complex care la fel ca şi lumina albă include toate culorile spectrului. Sperăm să aducem mai aproape de noi pe toţi cei ce şi-au asumat riscurile de-a lungul timpului - navigatori şi exploratori, pe visătorii care au avut curaj şi îndrăzneală, toate marile personalităţi care au creat o lume fascinantă:lumea hărţilor. |