Terapia ABA (Applied Behaviour Analysis sau, in traducere, Analiza Comportamentala Aplicata) este considerata una dintre cele mai eficiente metode de interventie in tulburarea de spectru autist si se bazeaza pe dovezi stiintifice.

De ce este bine sa intervenim precoce in autism?

In majoritatea cazurilor de autism, legaturile si traseele neuronale dezvoltate tind sa fie foarte fixe, ducand la comportamente stereotipe si de autostimulare. Astfel, cu cat trece mai mult timp, aceste trasee devin mai rigide si mai greu de modificat.

Cu alte cuvinte, odata cu cresterea copilului, schimbarea comportamentului devine mai dificila. Sansele de recuperare nu dispar in totalitate, insa este nevoie de efort mult mai mare chiar si pentru reusite mici.

Prin interventia timpurie in terapia ABA se pune accent pe modelarea comportamentului copilului in conditii structurate.

Mediul de lucru in terapia ABA

Este organizat in asa fel incat sa faciliteze invatarea copilului si sa impiedice sau sa reduca distragerea atentiei si sansele de „evadare” din lectii. Copiii cu autism sunt foarte usor distrasi de anumite detalii ale mediului in care lucreaza.

Detaliile exterioare influenteaza capacitatea lor de concentrare in special cand corespund modalitatii principale de autostimulare – pentru copilul care urmareste detaliile vizuale, o buna organizare a spatiului de lucru presupune eliminarea din camera a elementelor care ii atrag atentia (ex: obiecte viu colorate, stralucitoare, prea multe imagini la un loc).

Pentru autostimularile auditive, se poate izola fonic fereastra sau se poate alege o camera de lucru cu mai putin zgomot.

Programul de lucru in terapia ABA

Pe langa structura programului in sine, data de coordonatorul echipei, copilul cu autism are nevoie de o predare structurata, in care sa poata vedea si intelege lucruri previzibile. Aceasta este o particularitate a invatarii copiilor cu autism, mai ales la inceputul interventiei.

Invatarea prin imitatie si generalizarea notiunilor invatate sunt arii problematice care pot fi imbunatatite gradat, cu pasi mici la inceput. Cu timpul, programul capata o structura mai flexibila deoarece copilul invata treptat sa generalizeze cunostintele.

Consecventa persoanelor care interactioneaza cu copilul

Ea ofera copilului cadrul de referinta pentru relatiile sociale. Cu cat persoanele din jur pastreaza aceeasi atitudine fata de copil, cu atat el se va simti mai in siguranta in contexte sociale. Consecventa contribuie si la construirea limitelor. Acestia devin factori decisivi in modificarea comportamentelor problema (lovit, tipat etc). Daca membrii familiei nu sint constanti in atitudinea fata de un comportament anume (ex: ignorarea tipatului atunci cind este necesar) scopul interventiei risca sa nu fie atins