Succesiunea este procedura prin care bunurile si drepturile unei persoane decedate sunt transferate catre mostenitorii sai legali sau testamentari. Conform Codului Civil, mostenirea se transmite catre mostenitori în ordinea claselor prevazute de lege, iar daca acestia nu exista, bunurile pot trece în proprietatea statului.

Mostenitorii legali includ sotul supravietuitor, copiii si, în lipsa acestora, alte rude în ordinea stabilita de lege. Daca defunctul a lasat testament, mostenitorii vor primi bunurile conform acestuia, însa rezerva mostenitorilor legali trebuie respectata.

Cum Se Deschide Procedura de Succesiune?

Deschiderea succesiunii poate fi solicitata de orice mostenitor, de creditorii acestuia sau de alte persoane cu un interes legitim. Procedura începe la biroul notarial de pe raza judecatoriei unde defunctul si-a avut ultimul domiciliu. În caz de neîntelegere între mostenitori, succesiunea este solutionata în instanta.

Documente necesare pentru deschiderea succesiunii:

Nota: Mostenitorii trebuie sa prezinte doi martori, majori si neînruditi, pentru a confirma datele legate de mostenire.

Etapele Procedurii Succesorale

Procedura succesorala cuprinde trei etape principale, fiecare având un rol specific în transferul patrimoniului defunctului.

1. Deschiderea Succesiunii
   Are loc la decesul persoanei. Data deschiderii este cea a decesului, iar dovada se face prin certificatul de deces sau prin hotarârea judecatoreasca declarativa de moarte.
2. Transmisiunea Succesiunii
   În aceasta etapa, patrimoniul se transmite mostenitorilor legali sau testamentari, dar acestia nu sunt obligati sa accepte mostenirea. Mostenitorii pot alege între:

    

   • Acceptarea mostenirii – consolidându-si drepturile asupra bunurilor.
   • Renuntarea la mostenire – caz în care pierd dreptul de a participa la transmiterea patrimoniului.
3. Împarteala sau Partajul Succesiunii
   Partajul succesiunii se face prin acordul mostenitorilor (partaj voluntar) sau prin decizia instantei (partaj judiciar). În urma partajului, fiecare mostenitor obtine drepturi exclusive asupra unei parti specifice a patrimoniului.

Cine si Cât Mosteneste? Calculul Cotelor Succesorale

Cotele succesorale sunt calculate în functie de gradele de rudenie si de existenta unui testament. Mai jos este un exemplu pentru cazul în care defunctul avea copii si era casatorit:

Exceptie: Daca unul dintre copii a decedat înaintea defunctului, cota acestuia este mostenita de propriii sai copii.

Daca defunctul a lasat un testament, bunurile sunt împartite conform dorintelor sale, însa liberalitatile (cadourile) excesive pot fi reduse pentru a proteja rezerva mostenitorilor legali.

Termenul de Optiune Succesorala

Legea prevede un termen de 1 an, numit termen de optiune succesorala, în care mostenitorii trebuie sa decida daca accepta sau renunta la mostenire. Acest termen începe de la data decesului, iar decizia este exprimata printr-o declaratie notariala. Daca au trecut peste 2 ani de la deces, costurile succesiunii cresc, iar procesul poate deveni mai complex.

Cât Timp Dureaza Procedura de Succesiune?

Durata unei succesiuni variaza în functie de numarul de mostenitori, complexitatea bunurilor si disponibilitatea documentelor. O succesiune simpla poate fi finalizata în câteva saptamâni, dar o succesiune complexa poate dura câteva luni. De asemenea, documentele solicitate de notar si timpul necesar pentru obtinerea lor influenteaza durata totala.

Întrebari Frecvente despre Succesiune

1. Când pot deschide procedura succesorala?
Procedura succesorala poate fi deschisa imediat dupa decesul persoanei. Mostenitorii se pot prezenta la notar cu documentele necesare pentru a începe procesul.

2. Cine poate solicita deschiderea procedurii succesorale ?
Orice mostenitor, creditorii acestuia sau orice persoana cu interes legitim poate initia procedura succesiunii.

3. Ce este partajul voluntar?
Partajul voluntar este împartirea mostenirii prin acordul mostenitorilor. Daca acestia nu se înteleg, partajul se face prin decizia instantei.

4. Ce acte sunt necesare pentru a dovedi proprietatea bunurilor?
Pentru a dovedi proprietatea, sunt necesare acte de proprietate (contracte de vânzare, donatii, hotarâri judecatoresti) si, în cazul bunurilor imobile, certificatul de atestare fiscala si intabularea.