Rareori un copil se plânge de o suferin?ă psihologică. În cele mai multe cazuri anturajul este cel care î?i pune întrebări, constată schimbări comportamentale ?i observă dificultă?i. Putem vorbi despre stări de agita?ie sau de triste?e ?i izolare, neaten?ie la ?coală, reac?ii impulsive, diferite frici sau tulburări de somn, consumul de droguri sau alcool, nehotărârea în ceea ce prive?te orientarea voca?ională, tulburări de alimenta?ie. Aceste situa?ii nea?teptate îi aduc pe părin?i în cabinetul de psihoterapie. Simptomele sunt pentru copil un mod de a exterioriza suferin?a, el nefiind capabil să î?i pună în cuvinte durerea. Psihoterapia va ajuta la desfacerea nodurilor incon?tiente care îl fac pe cel mic să sufere ?i la găsirea unor solu?ii psihice, ceea ce îi va permite copilului să se elibereze de simptom. Atunci când primesc o solicitare pentru psihoterapia unui copil, prima ?edin?ă este una în care mă întâlnesc cu părin?ii. Este momentul în care aflu detalii despre cel mic, despre provocările prin care trec părin?ii, dar si despre istoricul familiei ?i apari?ia pe lume a copilului. Apoi întâlnirile cu copilul alternează cu întâlniri cu părin?ii ?i, dacă este necesar, pot fi organizate ?i ?edin?e la care să participe întreaga familie. Tot ceea ce este spus în cadrul terapeutic rămâne confiden?ial ?i nu se vor face dezvăluiri decât cu acordul copilului. Motivul este un crearea unui sentiment de încredere, de siguran?ă ce va încuraja exprimarea liberă. Rela?ia terapeutică bazată pe cooperare, încredere ?i în?elegere, este absolut necesară pentru ca procesul sa fie eficient. În cazul adolescen?ilor ?i al tinerilor, pot fi organizate ?edin?e de psihoterapie în care să participe întreaga familie, la solicitarea acestuia. Altfel, contactul meu cu părin?ii se realizează mult mai rar. Ca urmare, tânărul va avea mai multa încredere în confiden?ialitatea rela?iei ?i în mine ca terapeut. În psihoterapia cu copii ?i adolescen?i folosesc frecvent: Jocul cu nisip (sandplay therapy) – o terapie în care sunt utilizate figurine, copilul creând o lume a lui într-o lădi?ă cu nisip. Este accesată astfel propria capacitate de vindecare, stimulându-i-se în acela?i timp creativitatea ?i găsirea de solu?ii. Desenul – permite aducerea la suprafa?ă a unor emo?ii ?i reprezentări psihice ale copilului. El substituie cu brio reprezentările verbale, dând acces la partea incon?tientă pe care o are fiecare dintre noi. Pove?tile – con?in numeroase mesaje care pot fi simbolice, terapeutice. Cu ajutorul diferitelor personaje, veritabile arhetipuri, sunt prezentate situa?ii încărcate de emo?ii. În terapie pove?tile sunt un instrument care ajută la captarea aten?iei copilului, permit dezvoltarea curiozită?ii, făcând loc unor întrebări legate de asemănările cu propria situa?ie de via?ă, transformând conflictele ?i problemele în victorii. |