Pe durata vietii unei societatii pot aparea sincope in activitatea ei. Astfel, din cauza unor factori externi, care nu depind de management sau de organizare pot aparea perioade in care fondurile banesti disponibile pentru palata datoriilor sunt insuficiente. Intrarea in insolventa a societatii duce la o amanare a platilor, sub protectia legii, inclusiv pentru reorganizare, pentru reconstruirea activitatii. Ce inseamna de fapt insolventa ca si definitie? In legea nr. 85/2014 la articolul 5, punctul 29, se stipuleaza ca: 'Insolventa este acea stare patrimoniala a debitorului caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.' Ce trebuie sa intelegem de aici prin insolventa? Ca avem datorii pe care trebuie, evident, sa le achitam, dar din nefericire mult mai mari decat fondurile/lichiditatile disponibile. Intrarea firmei in insolventa nu inseamna automat falimentul. Deschiderea procedurii de insolventa, practic, pune debitorul insolvent sub protectia legii fata de presiunea creditorilor asupra firmei in conditiile in care aceasta nu mai poate face fata platilor, indiferent daca acestia sunt salariatii, statul, creditori chirografari etc.. Practic, intrarea in insolventa iti ofera o sansa de a te reorganiza, de a-ti reface planul de bataie, pentru a-ti continua afacerea. In momentul in care s-a declansat insolventa, orice executare silita se suspenda si orice presiune cu privire la plata imediata a acestor creante este suspendata. Acest lucru inseamna ca firma ajunge intru-un moment zero, unul in care are la dispozitie o perioada de timp, sa isi poata reconstrui activitatea. |