Teatrul evreiesc din România are o traditie de circa 130 de ani, inaugurata la 19 august 1876, la Iasi, în vestita gradina de vara "Pomul verde", când artistul si scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupa. Una dintre primele cronici la reprezentatiile lui Goldfaden purta semnatura celui mai de seama poet român, Mihai Eminescu, care aprecia jocul actorilor ca "foarte bun". Dupa o serie de reprezentatii, Goldfaden si trupa lui s-au mutat la Bucuresti, jucând si în orasele prin care treceau: Botosani, Galati, Braila. Succesul obtinut l-a stimulat pe Goldfaden sa creeze noi lucrari dramatice (printre altele, piesele istorice Sulamit, Iosif în Egipt, Iudith si Holofern), legate de cele mai adânc înradacinate traditii culturale evreiesti, din care a preluat mai toate elementele ce contineau macar un sâmbure de teatralitate.

Mai mult ...

De atunci, teatrul evreiesc s-a manifestat neîntrerupt în sfera culturii românesti. În anul 1917 si-a început activitatea si regizorul Iacob Sternberg, care a practicat mai cu seama genul revuistic. Un impuls hotarâtor în creativitatea lor a însemnat pentru artistii evrei din România contactul cu celebra trupa a teatrului din Vilna, care a efectuat un amplu turneu la Bucuresti, în 1923, jocul de echipa si omogenitatea prestatiilor actoricesti fiind calitati însusite cu entuziasm.

O perioada foarte grea în istoria teatrului evreiesc a fost marcata de anii dictaturii de tip nazist din timpul celui de-al doilea razboi mondial, când artistii evrei nu au avut voie nici sa joace în propria limba, nici sa apara pe scenele teatrelor românesti. Atunci a luat fiinta la Bucuresti Teatrul Baraseum, ale carui reprezentatii (în majoritate, spectacole de revista, foarte gustate de public, inclusiv de cel românesc) se desfasurau în limba româna.

În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucuresti a devenit institutie de stat. De atunci si pâna astazi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere. Un repertoriu bogat, ce cuprinde adaptari scenice dupa operele marilor reprezentanti ai literaturii idis (Salom Alehem, I.L.Peretz, Mendele Mocher Sforim, Isaac Bashevis Singer, Ephraim Kishon), piese ale unor clasici ai dramaturgiei evreiesti (S. Ansky, Iacob Gordin, H. Leivik), ale unor dramaturgi evrei din România (Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever, Dumitru Solomon) si din lume (Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament), precum si ale unor ilustri autori din dramaturgia universala (Moliere, Lessing, Ibsen, Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Friedrich Dürrenmatt, Arnold Wesker), a oferit largi posibilitati de afirmare unor actori de seama. Sevilla Pastor, Beniamin Sadigursky, Dina König, Lia König, Mauriciu Sekler, Isac Havis, Samuel Fischler, Mano Rippel, Benno Popliker, Seidy Glück, Sonia Gurman au fost nume importante ale Teatrului Evreiesc de Stat, care si-au ilustrat bogatele resurse interpretative nu numai în drama si comedie, ci si în spectacole muzicale, caci, prin traditie, actorul evreu joaca, danseaza si cânta. Aceasta traditie o continua azi Leonie Waldman-Eliad, Rudy Rosenfeld, Theodor Danetti, Maia Morgenstern, lor adaugându-li-se Roxana Guttman, Nicolae Calugarita, Andrei Finti, Boris Petroff, Cornel Ciupercescu, Eugenia Balaure, Natalie Ester, Geni Brenda, Mihai Ciuca, Luana Stoica, Mircea Drîmbareanu, Marius Calugarita.

Numeroase date interesante legate de institutie si nu numai pot fi gasite în lucrarea de referinta intitulata O suta de ani de teatru evreiesc în România si datorata regretatului om de cultura Israil Bercovici, care a functionat vreme de peste trei decenii ca secretar literar al TES.

În ultimul sfert de veac, Teatrul Evreiesc de Stat a efectuat câteva apreciate turnee în S.U.A., Canada, Israel, Germania, Austria, Rusia, Elvetia, Franta, Grecia, luând parte si la o serie de manifestari internationale. De pilda, în anul 2000 teatrul a realizat în coproductie internationala spectacolul An die Musik de Pip Simmons, dupa o idee originala de Rudy Engelander si pe muzica lui Chris Jordan, dând reprezentatii, printre altele, la Nancy, Avignon, Salzburg, Zürich, Londra, Berlin, Copenhaga, Rotterdam.

De asemenea, Teatrul Evreiesc de Stat a organizat si gazduit, în 1991 si 1996, Festivalul  International al Teatrului de Limba Idis. În anul 2002, a fost coorganizatorul Festivalului National al Teatrelor Minoritare din România, iar în anul 2003 a fost coorganizator si gazda al primului Festival de Cultura Idis din Europa.

La aproape 130 de ani de istorie, la mai bine de cinci decenii de activitate ca institutie de stat, ca singurul ansamblu de acest gen cu existenta neîntrerupta, Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti are un profil distinct, reprezentativ atât pentru miscarea teatrala din România, cât si pentru peisajul contemporan al artei scenice de limba idis.