Tradoteca, în calitate de persoană juridică autorizată, intermediază obţinerea apostilei pe documentele originale româneşti, pe copiile legalizate şi pe traducerile legalizate la notarul public. Ce este APOSTILA? Apostila este o ştampilă pătrată aplicată pe documente oficiale în scopul recunoaşterii acestora în ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga (Convention de la Haye du 5 octobre 1961). Prin semnarea acestei convenţii, România a acceptat suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine necesare în România şi a actelor româneşti necesare în străinătate, supralegalizare care altfel ar fi trebuit obţinută prin demersuri la Ministerul de Externe şi Ministerul de Justiţie precum şi la ambasada sau consulatul ţării în care se dorea recunoaşterea documentelor. Care sunt documentele care se apostilează? Printre documentele pe care trebuie aplicată Apostila înainte de a fi recunoscute internaţional (în ţările semnatare ale Convenţiei) se numără: - certificate de stare civilă (de naştere, de căsătorie, de deces, adeverinţe de componenţă a familiei, adeverinţe de celibat, caziere, etc). în original (emise după 1998) în copie legalizată sau în traducere legalizată (indiferent de data emiterii actului original)
- acte de studii şi calificare profesională (diplome, foi matricole, programe analitice) în original, în copie legalizată sau în traducere legalizată
- acte avocaţiale şi notariale (procuri, declaraţii, acte de vânzare-cumpărare, sentinţe civile şi penale, etc). în original sau în traducere legalizată
- acte ale societăţilor comerciale (certificate de înregistrare, acte constitutive, acte adiţionale, decizii ale asociaţilor, caziere fiscale, etc). în original, în copie legalizată sau în traducere legalizată.
Care este diferenţa dintre apostilă şi supralegalizare? Apostila (sau apostilarea) şi supralegalizarea sunt proceduri impuse de legislaţia unor state pentru recunoaşterea documentelor eliberate în străinătate. Ambele proceduri reprezintă o confirmare, prin ştampila unei anumite autorităţi, a autenticităţii ştampilelor şi semnăturilor precedente aplicate pe documentele eliberate într-un anumit stat şi care urmează a fi utilizate în altă ţară. Supralegalizarea (sau legalizarea consulară) este procedura prin care un stat confirmă veridicitatea documentelor emise pe teritoriul său. Această supralegalizare este cerută de anumite ţări care nu au încheiat acorduri bilaterale sau multilaterale privind simplificarea sau abolirea completă a supralegalizării. Supralegalizarea implică proceduri multiple de autentificare a actului şi a semnăturilor aplicate pe acestea, astfel încât în ultimă instanţă pe document se va aplica, de regulă, fie ştampila ambasadei sau consulatului statului de destinaţie, fie a ministerului de externe al acestui stat. Apostila, la rândul său, este o procedură simplificată de supralegalizare a anumitor acte, fiind aplicată doar de către statele care sunt semnatare ale Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la Haga la 5 octombrie 1961. Convenţia mai este cunoscută sub numele de “Convenţia de la Haga din 1961”. Ştampila specială numită “Apostilă” se aplică pe document doar o singură dată de către autoritatea statului de origine a acestuia, astfel încât autorităţile statului pe teritoriul căruia urmează a fi utilizat documentul îl vor recunoaşte fără supralegalizare sau alte formalităţi. TĂRILE SEMNATARE ALE CONVENŢIEI DE LA HAGA: - Albania, Africa de Sud, Andorra, Antigua şi Barbuda, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaijan
- Bahamas, Barbados, Belgia, Belize, Belarus, Bosnia – Herţegovina, Botswana, Brunei, Bulgaria
- China (Hong Kong), China (Macao), Columbia, Cook Islands, Croaţia, Cipru, Cehia
- Dominica (Republica Dominicană)
- Ecuador, Estonia, Elveţia, El Salvador
- Fiji, Finlanda, Franţa
- Germania, Gibraltar, Grecia, Grenada, Guadaloupe, Guam, Guernsey
- Honduras
- India, Irlanda, Israel, Italia
- Japonia
- Kazahstan
- Lituania, Letonia, Lesoto, Liberia, Liechtenstein, Luxemburg
- Macedonia (F.R.I. Macedonia), Malawi, Malta, Mauritius, Marea Britanie şi Irlanda de Nord, Marshal Island, Mexic, Moldova (Republica Moldova). Monaco, Muntenegru
- Namibia, Norvegia. Niue, Noua Zeelandă
- Olanda
- Panama, Polonia, Portugalia
- România, Rusia
- Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, St. Kitts and Nevis, Samoa, San Marino, Serbia, Seychelles, Slovacia, Slovenia, Spania, Surinam. Swaziland, Statele Unite ale Americii, Suedia
- Tonga, Trinidad şi Tobago, Turcia
- Ucraina, Ungaria
- Venezuela
|