Supralegalizarea este procedura prin care un stat confirma veridicitatea documentelor emise pe teritoriul sau sau pe teritoriul altui stat. Supralegalizarea este ceruta de un sir de tari, care nu au încheiate acorduri bilaterale sau multilaterale privind simplificarea sau abolirea completa a supralegalizarii (Algeria, Arabia Saudita, Bolivia, Brazilia, Burkina Faso, Burundi, Canada, Chile, Costa Rica, Egipt, Emiratele Arabe, Filipine, Guatemala, Guineea, Iordania, Irak, Iran, Kirghistan, Kuweit, Liban, Madagascar, Malaiezia, Maroc, Nicaragua, Nigeria, Oman, Pakistan, Paraguay, Peru, Republica Dominicana, Singapore, Siria, Sri Lanka, Thailanda, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan, Vatican, Zimbabwe). Lista statelor semnatare cu care România a încheiat conventii, tratate sau acorduri privind asistenta juridica în materie civila, care prevad scutirea de orice legalizare este: Albania, Austria, Belgia, Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Cehia, R.P. Chineza, Croatia, Franta, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Muntenegru, Republica Moldova, Mongolia, Polonia, Federatia Rusa, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Ungaria.

Pentru statele care nu au aderat la Conventia de la Haga procedura de supralegalizare va fi facuta prin vizare de catre Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justitiei si acolo unde este posibil, si de catre Consulatul tarii respective din Bucuresti.